Interzicerea restrictiilor cantitative la nivel comunitar

Trimis la data: 2009-09-10 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 15 Nota: / 10 Downloads: 634
Autor: Adrian Dimensiune: 31kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Libera circulaţie, ca modalitate de realizare a pieţei interne a Uniunii Europene, este prevăzută în art. 3 par. 1 lit. a şi c, art. 14, art. 23-31 şi art. 90 din TCE. Pentru realizarea pieţei comune până la 31 decembrie 1992, Consiliul Comunităţii Europene a adoptat 279 de măsuri vizând eliminarea oricăror frontiere interioare. După această dată, procesul de perfecţionare a pieţei comune a continuat, adoptându-se noi reglementări comunitare.

Regulile referitoare la concurenţă constituie un corolar al reglementărilor comunitare cu privire la libera circulaţie a mărfurilor.
Obiectivul acestor reguli comunitare este asigurarea unei concurenţe libere şi nedistorsionate, promovând circulaţia neîngrădită a mărfurilor şi împiedicând stabilirea unor restricţii în funcţionarea pieţei comune, restricţii ce pot afecta desfăşurarea comerţului între statele membre, precum şi interesele generale ale întreprinderilor şi ale consumatorilor.

Dreptul comunitar european este aplicabil în mod direct şi imediat în ordinea juridică a statelor membre. Acest principiu este cunoscut drept principiul supremaţiei dreptului comunitar, adică al aplicării prioritare a normelor comunitare. Ca ţară membră a Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2007, România este obligată şi ea, alături de celelalte state membre, să respecte supremaţia dreptului comunitar prin respectarea dispoziţiilor acestuia, deci, implicit, este obligată să respecte şi normele comunitare ce se referă la libera circulaţie a mărfurilor.

Prin Tratatul de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană se consacră faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, adică o dată cu momentul aderării acestora la Uniunea Europeană, tratatele constitutive ale Uniunii au devenit parte integrantă a legislaţiei celor două state, iar cele două state sunt în prezent state părţi la Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa. O dată ce va fi ratificat de toate statele membre ale Uniunii Europene, România va fi obligată, alături de celelalte state membre, să respecte dispoziţiile cuprinse în Tratatul constituţional. Prin urmare, România este obligată în prezent să respecte şi dispoziţiile referitoare la libera circulaţie a mărfurilor cuprinse în Tratatele constitutive ale Uniunii şi, în perspectivă, şi normele referitoare la libera circulaţie a mărfurilor cuprinse în Tratatul constituţional.

CAPITOLUL 2 - INTERZICEREA RESTRICŢIILOR CANTITATIVE ŞI A MĂSURILOR CU EFECT ECHIVALENT

Încă de la început, Comunitatea Economică Europeană a avut printre obiectivele sale eliminarea totală a taxelor vamale şi a restricţiilor cantitative în ţările membre, deoarece impunerea acestor taxe vamale, precum şi a restricţiilor cantitative pot afecta desfăşurarea activităţii comerciale intraeuropene.

Prin Uniunea vamală s-au suprimat între statele membre orice drepturi (taxe) percepute asupra schimburilor intracomunitare la importul sau exportul produselor dintr-un stat membru în alt stat membru. În acest mod, toate teritoriile statelor membre au devenit un vast teritoriu comunitar lipsit de taxe vamale la trecerea propriu-zisă a mărfurilor dintr-un stat în altul.

Eliminarea taxelor vamale dintre schimburile comunitare a determinat protecţia pieţei comunitare faţă de importurile din ţările din ţările terţe prin introducerea tarifului vamal comun. Tariful vamal comun este aplicat de autorităţile vamale competente ale ţării membre a Uniunii Europene pe teritoriul căreia mărfurile intră prima dată în spaţiul comunitar, în numele şi pe seama Uniunii Europene.

Libera circulaţie a mărfurilor ar putea fi afectată, ca regulă generală, nu doar prin impunerea unor taxe vamale ori a taxelor cu efect echivalent acestora, ci şi prin restricţii cantitative sau alte măsuri cu efect echivalent sau prin controlul schimburilor comerciale .
Potrivit art. 28 TCE (Tratatul instituind Comunitatea Europeană) - fostul art. 30, sunt interzise între statele membre restricţiile cantitative la import ori măsurile cu efect echivalent acestora. Art. 29 TCE (fostul art. 34) consacră aceeaşi interdicţie a restricţiilor cantitative, dar cu privire la export. Art. 11, 12 şi 13 ale Acordului privind SEE (Spaţiul Economic European) sunt redactate în termeni aproape identici. De asemenea, în art. III-153 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa se prevede că sunt interzise, între statele membre, restricţiile cantitative, atât în ceea ce priveşte importul cât şi exportul, precum şi orice măsură cu efect echivalent. După cum se poate observa, Tratatul constituţional prevede într-un singur articol, mai precis art. III-153, ceea ce TCE prevede în două articole, mai precis art. 28 şi art. 29.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE) a definit, prin hotărârea Geddo c. Ente Nazionale Risi, restricţiile cantitative ca reprezentând măsurile ce pot restrânge, total sau parţial, conform circumstanţelor, importul, exportul sau tranzitul mărfurilor. Aceste măsuri sunt cele care introduc limitări în funcţie de cantitatea ori de valoarea produselor respective . Statele membre au fost nevoite, până, cel mai târziu, la sfârşitul primei perioade de tranziţie, să suprime restricţiile cantitative şi măsuri existente la intrarea în vigoare a TCE (potrivit par. 2 din acest articol, paragraf abrogat prin Tratatul de la Amsterdam) .

În temeiul art. 94 şi 95 (fostele art. 100A şi 100B), după AUE (Actul Unic European) , a fost adoptat un anumit număr de Directive în scopul favorizării liberei circulaţii a mărfurilor. Subiectele tratate de către legiuitorul comunitar relevă existenţa unor domenii în care măsurile naţionale cu efect echivalent restricţiilor cantitative îşi pot face simţite efectele.

Astfel, sunt Directivele generale care vizează toate produsele. Dintre acestea: directiva cu privire la armonizarea dispoziţiilor legislative şi administrative ale statelor membre în domeniul responsabilităţii pentru produsele defectuoase, cea referitoare la securitatea generală a produselor sau cea cu privire la armonizarea legislaţiei în materia publicităţii înşelătoare. Aceste Directive generale sunt continuate de Directive orizontale care privesc grupuri de produse, adesea eterogene, dar, uneori, de aceeaşi categorie. De asemenea, există un mare număr de Directive verticale pentru fiecare produs.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.