Intre imobilism si aspiratie democrata

Consultat spre a solutiona criza, L. Catargiu nazuia reconstituiAZrea Opozitiei unite printr-o colaborare nu numai cu G. Vernescu, ci si cu D. Bratianu. Regele respingea insa formula, caci dorea sa aduca la putere partide coerente, iar nu conglomerate hibride. Se accepta, in schimb, la 30 martie 1889, un guvern L. Catargiu cu G. Vernescu la Finante, G. Manu la Razboi, Al. Lahovari la Externe, N. Gerussi la Justitie, C. Boerescu la Culte si Instructiune Publica si Gr. Peucescu la Domenii 2. "Epoca" combatea incapacitatea lui L. Catargiu de a trece peste rivalitatile personale care-1 desparteau de junimisti, complacan-du-se intr-o alianta cu G. Vernescu 3.

Guvernul conservator-Jiberal, dispunand de organul de presa ,,Nationalul", pretindea ca era expresia unui partid ca atare4. Tinta iui de atac o reprezenta junimismul pe care-J nega ca formatiune poliAZtica. P.P. Carp, dimpotriva, continua actiunea de a da conservatorisAZmului o directie practica printr-o adecvare la realitate. ConservatorisAZmul -- spunea el -- se cuvenea a se bizui pe propriile forte, recuperan-du-si partile bune din trecut si demonstrand tarii ca putea si el sa faca "bine"5. Revitalizarea conservatorismului putea ii infaptuita prin

Sistemul bipartit -- socotea N. Filipescu -- asigura o alternativa guvernamentala care excludea atat salturile, cat si favoritismul CoroaAZnei. De aici unitatea liberala luata chiar de acest conservator drept moAZdel de organizare. Conservatorii se straduisera sa-i rastoarne prin toate mijloacele, dar nu sa-i dizolve, ci pentru a ramane in stare de "vrajmasi''. Lupta dintre conservatori si liberali nu se putea incheia niciodata, singurul lor punct de intelegere constand in ,,a delimita terenul pe care avem sa ne combatem"15.

Constituit la 5 noiembrie 1889, guvernul G. Manu era o combinatie conservator-junimista, facand sa renasca tendinta de contopire a celor doua ramuri politice. Componentii lui erau Th. Rosetti la Justitie, Al. Lahovari la Externe, M. Ghermani la Finante, Al. Marghiloman la Lucrari Publice, Gr. Peucescu la Domenii si M. Vladescu la Razboi. Remaniat peste un an, schimbarile promovau pe Titu Maiorescu la Culte si Instructiune Publica, Al. Marghiloman la Domenii si Gr. Triandafil la Justitie, pastrandu-si aceeasi coloratura16. G. Manu isi facuse un scop declarat din fuziunea tuturor elementelor conserAZvatoare17.