Introducere in drept

Trimis la data: 2010-07-13
Materia: Drept
Nivel: Facultate
Pagini: 14
Nota: 8.87 / 10
Downloads: 22
Autor: Cristian
Dimensiune: 23kb
Voturi: 6
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Referat despre Introducere in drept
Dreptul poate fi definit ca totalitatea acelor norme sociale de comportare, generale, impersonale si obligatorii care realizeaza desfasurarea raporturilor dintre oameni intr-un cadru social dardar si care pot fi aduse la indeplinire prin constrangere. Asadar, in totalitatea normelor sociale nu intra toate normele sociale existente, ci numai normele obligatorii care exista la un moment dat in societate. Intrucat normele sociale obligatorii ce reglementeaza raporturile juridicedintre oameni sunt normele de drept, aplicarea si respectarea lor sunt un imperativ pentru toti cetatenii din societatea respectiva. Acest caracter obligatoriu derive din faptul ca societatea a stabilit, in interesul ei si al fiecarui individ, cu acordul tuturor membrilor ce o compun, anumite reguli de comportare. Faptul ca aceste reguli de comportare au fost stabilite prin aprobare directa sau prin reprezentare are, desigur, insemnatatea cuvenita. Dar ceea ce intereseaza este faptul ca aceste norme au caracter obligatoriu, iar pentru respectarea si aplicarea lor se poate folosi, la nevoie, si constrangerea.
Referat despre Introducere in drept
Putem defini dreptul avand in vedere trei criterii: criteriul ideii de drept, de just, criteriul izvoarelor dreptului si criteriul formal. In definitia dreptului am ales dreptul formal.

Normele tehnice (tehnologice)
Prin norme tehnice sau tehnologice intelegem de fapt, anumite reguli ce sunt folosite in productia transformarii materiilor prime in produse finite, sau pana la utilizarea produselor finite, mai exact instructiunile necesare utilizarii. Principiul ce sta la baza normelor tehnice este minimum de resurse > rezultat maxim.

Morala
Sunt autori care considera ca „morala este totalitatea regulilor de comportare a oamenilor. Altii considera morala ca un ansamblu de reguli si conceptii despre bine si rau, despre just si injust, despre admisibil in interzis”. Avand in vedere definitiile dreptului si ale moralei, constatam, in primul rand, ca atat dreptul, cat si morala se ocupa de comportarea oamenilor, stabilind regului sociale. Numai ca aria de referinta a moralei este mult mai larga decat cea a dreptului. De aici si o serie de opinii care au sustinut si sustin ca dreptul este inglobat in morala.

Asa cum am aratat, diferenta intre drept si morala se circumscrie naturii constrangerii: materiala in cazul dreptului si psihica in cazul moralei. Exista si autori care sustin ca deosebiile intre drept si morala se releva nu numai sub aspectul naturii sanctiunii, ci si al scopului si continutului sanctiunii. Cu toate acestea s-a ajuns la concluzia ca intre drept si morala nu exista o deosebire fundamentala ci una formala, care se refea la caracterul sanctiunii. Pentru ca intre drept si morala nu exista deosebire nici de natura, nici de scop si nici de continut. Sunt si autori care sustin ca deosebirea dintre drept si morala consta, in primul rand, in faptul ca morala este unilaterala, fiindca se adreseaza unui singur subiect, pa cand dreptul este intotdeauna bilateral. In al doilea rand, se sutine ca judecata morala are in vedere un proces interior, pe cand aprecierea juridica presupune un punct de vedere exterior. De asemenea morala reprezinta o etica subiectiva, pe cand dreptul, o etica obiectiva.

Normele organizatiilor sociale
Aceste norme sunt de fapt niste reguli create (impuse) decatre: sindicate, firme, biserici, asociatii sportive, asociatii de locatari, fundatii etc., pentru a reglementa desfasurarea activitatii, comporatamentului persoanelor care sunt angajate colaboreaza sau au contract de muca. Sunt incluse: legi de organizare, statute, regulamnete de functionare – a caror incalcarea duce la desfacerea contractului de munca (in cazul angajatului cu contract de munca).

Conceptul de norma juridica
Din definitia normei juridice rezulta, in primul rand, ca ea este o regula de comportare sociala. Aceasta inseamna ca, pentru a exista o regula de drept, trebuie sa existe o societate, adica cel putin doua persoane. Relatiile dintre doua persoane duc in mod inevitabil la reguli sociale care transforma adesea in reguli de drept. De aici se desprind mai multe concluzii:
1. Orice regula care se stabileste intre doua persoane este sociala.
2. Regulile sociale pot deveni reguli sau norme de drept.
3. Nu toate regulile sociale sunt reguli juridice.

O alta caracteristica a normei de drept este aceea de a fi generala si impersonala. Aceasta inseamna ca norma de drept se aplica unui numar nelimitat si nenominalizat de cazuri. Totodata, trasatura de generala si impersonala rezida si in faptul ca norma juridica nu se adreseaza persoanelor fizice sau juridice nominalizate sau individualizate. Ea se adreseaza persoanelor fizice sau unei colectivitati nedeterminate de persoane, aceasta evidentiind caracterul lor impersonal.
Obligativitatea este o alta caracteristica a regulii de drept ce deriva, consideam noi, din izvoarele normei de drept, care sunt in esenta aceleasi cu izvoarele dreptului. Avem aici in vedere in principal legea, decretul, hotararea si celelalte acte normativa, precum si obiceiul.

Din majoritatea definitiilor formale rezulta ca dreptul este „o totalitate” sau un sistem de norme sociale de comportare si, in final, un sistem de norme juridice. Analizand norma juridica, constatam ca ea este o regula sau o norma sociala alaturi de alte norme sociale cum sunt cele morale, religioase, etice etc.

Structura interna a normei juridice
Structura interna reprezinta componentele normei juridice, care sunt:
Ipoteza – acea parte a normei juridice care determina conditiile, imprejurarile si faptele carora li se aplica dispozitiile normei juridice, precum si subiectii de drept pe care ii au in vedere aceste dispozitii. Cand ipoteza stabileste cu precizie conditiile de aplicare a dispozitiei, ea se numeste ipoteza determinata, iar cand lasa loc interpretarii modului de aplicare a normei se numeste ipoteza relativ determinata.

Dispozitia – prevede ce trebuie facut intr-o anumita ipoteza.
Asemenea ipotezei, si dispozitia poate fi determinata sau relativ determinata. Dispozitiile determinate stabilesc cu precizie drepturile si obligatiile persoanelor la care se refera. Dispozitiile relativ determinate sunt cele in cazul carora norma de drept prevede mai multe alternative de comportare, ceea ce da dreptul persoanelor in cauza sa opteze pemtru una dintre ele.

Sanctiunea – trebuie tratata ca o parte a normei juridice, nu ca, o trasatura generala a normei de drept sau a dreptului, cum este obligativitatea normei juridice. In acest cadru, subliniem ca orice norma juridica prevede o consecinta in cazul nerespectarii dispozitiei, consecinta denumita sanctiune.
In functie de domeniul, ramura si importanta raporturilor sociale care reclama anumite norme juridice, sanctiunile, ca parti ale acestor norme, pot fi:

Disciplinare – se aplica in azul incalcarii disciplinei la locul de munca;

Administrative – sunt de regula amenzile contraventionale si, in cazuri de exceptie confiscarea;

Civile – prin acest tip de sanctiuni se urmaeste acoperirea pagubelor materiale;

Penale – se aplica in cazurile savarsirii unor fapte grve, ce poarta denumirea de infractiuni.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.