Introducere in dreptul proprietatii intelectuale

in general vorbind, orice om care munceste creeaza ceva, mai mult sau mai putin palpabil Societatea a recunoscut insa exclusivitate in exploatarea produsului, in anumite conditii si numai in favoarea celor care depun un efort intelectual considerabil. Definita mereu dintr-o perspectiva umanista "creatia include un element uman, aceasta insemnand ca ea nu provine dintr-un simplu fapt sau din natura1".
2. Argumente in favoarea protectiei Istoric si filozofic, s-a pus intreAZbarea de ce s-ar acorda drepturi intelectuale ce au ca scop protectia creaAZtiilor intelectuale? Cel putin trei au fost argumentele pentru a justifica existenta acestor drepturi.

in primul rand, exista argumente etice si morale care justifica proprieAZtatea intelectuala, precum recunoasterea pentru autorul unui produs a unuidrept natural asupra rezultatelor muncii sale1. Aceasta teorie veche si "rudimentara"2 ce ii apartine lui John Locke, justifica in acest domeniu dreptul omului de a controla fructul muncii sale, creatia intelectuala.
in al doilea rand, se incurajeaza un anumit comportament al posibililor subiecti ai dreptului intelectual: in cazul marcii, producerea unor bunuri de calitate, iar in cazul inventiei, se incurajeaza atitudinea permisiva a autorului, care ar putea sa o tina secret.

Nu in ultimul rand, legitimitatea a fost explicata prin vechea teorie a utilitarismului, retinuta si in primele reglementari legislative. Ea consta in a recunoaste realizatorilor de creatii intelectuale utile societatii drepturi exclusive de exploatare. in acest sens au fost atat Statute of Arme in Anglia, care incuraja oamenii de stiinta sa creeze si sa scrie opere utile, cat si Constitutia SUA, care dadea putere Congresului sa promoveze progresul stiintei si artelor utile, asigurand, pentru o durata limitata, drepturi exclusive autorilor sau inventatorilor4.