Inventarul conjugarilor

Subclasele a afla, a apropia, a înjunghia sunt subordonate fonetic tipului canonic, întrucât unele realizări afixale diferite ale acestor verbe (vezi: aflu, apropii, înjunghii, precum şi apropiind, înjunghiind) şi unele omonimii suplimentare (vezi: eu, tu apropii, eu, tu înjunghii) sunt determinate de particularităţi ale finalei radicalului.

Dacă se are în vedere una din pronunţiile uzuale ale lui a continua (1 prez. ind.: continuu, cu diftongul –uu), realizarea cu diftong este şi ea condiţionată fonetic, subordonată prototipului. Dacă se ia în consideraţie indicaţia normativă din DOOM 2, cu diftongului [-ui], paradigma lui a continua devine neregulată, neregularitatea fiind dată de corelaţiile flexionare: 1, 2 ind. prez. continui (după tiparul apropia) vs 3, 6 ind. prez. continuă, ger.continuând, 3, 6conj. prez .continue (după forma prototipică a conj. I).

Subclasa a oua, a ploua, caracterizată prin omonimia suplimentară 3 conj. prez (plouă, să plouă), diferită de a tipului a continua, cu care are în comun unele trăsături fonetice, poate fi considerată, prin numărul mic de verbe la care apare, ca neregulată.
Subclasa a preceda, a succeda, caracterizată prin omonimia desinenţială suplimentară 3 ind. prez. = 3 conj. prez. (el precedă - să preceadă; el succedă –să succeadă), poate fi considerată şi ea un tip de neregularitate, dat fiind faptul că omonimia, deşi normală în alte condiţii fonetice ale radicalului (vezi a tăia, a mângâia), este excepţională în condiţiie fonetice ale celor două verbe.

Pentru aceste verbe, distincţia ind. - conj. se obţine, dacă se face abstracţie de elementul mobil să, numai prin alternanţa -e~-ea a radicalului.
Conjugarea a II-a se caracterizează prin:
1.omonimia suf. inf. = suf. impf. = suf. pf. s. = suf. 5 prez. ind. = primul element suf. part.: [-a-]
2.suf. ger. [-ând]

3.omonimia des. 3 prez. ind. = 6 prez. ind. [-ă]
4.suf. 1, 2, 3, 6 prez.ind. [-ez-~-eaz-]
Simplificând caracterizearea, conjugarea a II-a cuprinde clasa verbelor cu sufixul infinitival [-a] şi cu sufixul de prezent [-ez-~-eaz-]; exemple: a aranja, a avansa, a bloca, a lucra; a scânteia, a sublinia; a îngenunchea, a veghea.

Subclasele a scânteia, a sublinia, respectiv a îngenunchea, a veghea sunt subordonate prototipului II, unele realizări diferite ale flectivelor (vezi: scânteind, înghenunchind) fiind determinate de finala radicalului, o vocală palatală sau o consoană palatală: k’-,g’-.
Conjugarea a III-a se caracterizează prin:

1.omonimia suf. inf. = suf. pf. s.= suf. 4, 5 prez. ind. = primul compoment suf. part. [-â-]
2.suf. impf. [-i-]
3.suf. ger. [-ând]

4.omonimia des. 3 ind. prez. =des. 6 ind. prez. [-ă]
5.suf.1, 2, 3, 6 prez. ind. [Ø]
Conjugarea a III-a cuprinde verbele cu infinitivul în [-î] şi cu sufix de prezent [Ø]; exemple: a coborî, a doborî, a omorî, a vârî.