Invitatie la vals de Mihail Drumes

Trimis la data: 2012-09-29
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 166
Nota: 7.68 / 10
Downloads: 0
Autor: Ribac lucia
Dimensiune: 1271kb
Voturi: 11
Tipul fisierelor: pdf
Acorda si tu o nota acestui referat:
Totul sa sfirsit: numi ramine decit sa ma sinucid. Sint ferm
convins ca orice as face de aici inainte nu rezolv nimic. Asa ca,
neavind incotro, ma vad silit sa-mi plec steagul in fata mortii.
Sinuciderea se dovedeste a fi un imperativ peste intelegerea si vointa
mea, un imperativ as zice organic a impotriva caruia orice rezistenta
pare lipsita de sens, ridicola chiar. Nu exagerez delocI in mine e viu
numai un singur gind: acela de a muri. In fata lui, celelalte ginduri au
amutit, paralizate de infricosata lui atotputernicie.
Niciodata n-a fost in mintea mea atita rinduiala cuminte, pentru ca nu mi s-a intimplat sa faptuiesc ceva cu acordul atit de unanim al gindurilor. Mereu mam izbit de impotriviri dirze sau in cel mai bun caz de indoieli, reticente sau ezitari...Ce sa ntimplat? Piaza rea, care ma
pascut din leagan, sadind in mine buruiana trufiei, a fost germenul nenorocirilor de mai tarziu? Sau eu insumi miam creat orbeste, dea
lungul anilor, situatiile nefaste care m-au imbrincit in coasta mortii?

Nu stiu, nu-mi dau seama... Ceea ce stiu e ca mina destinului a
aruncat cu o savanta preciziune, un lat, care mi sa
strins concentric in jurul gitului, si samt cum ma sugruma. Dar deacum
incolo, cemi pasa? Navighez pe apele resemnarii si stiu foarte bine incotro ma duce corabia neagra. Doamne, ce fricami
era odinioara de lumea umbrelor! Ma zguduiau spaime teribile, nu era chip sa vad un mort fara sa mi se zbirleasca parul. Acum aceasta imparatie subpaminteana mia devenit draga.

("Draga" e o exagerare, mai degraba "suportabila".) Si asazisa
unanimitate a gindurilor de care vorbeam mai sus e tot
o exagerare, insa prea mica, aproape neglijabila.Pentru ca mereu inregistrez opozitii launtrice, mereu . ascult glasuri care ma cheama inapoi la viata. Dar sint atit de sovaielnice si firave ca nici nar
trebui sa le pomenesc. Asa am auzit-o pe mama(obsesia ei inca persista), pe sotia mea, Cecilia, si pe alti emisari ai
fiintei mele aflate in primejdie.

Tuturor leram deschis poarta auzului, dar am ramas surd cind era vorba de indemnuri, poveti ori mustrari.Tarmul lumii pe care lam
parasit e mult prea departe si chiar daca m-ar ademeni calea intoarsa tot degeabai:nu mai am putere sa vreau.Adineauri mi-a facut o vizita imaginara fostul meu profesor de la facultate, Ion Tirnoveanu, decedat anul trecut. Era titularul catedrei pe care o ocup eu astazi.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.