Ioan Slavici

Trimis la data: 2014-10-09
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 9.97 / 10
Downloads: 0
Autor: Robert_I
Dimensiune: 19kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Ion Slavici a introdus oralitatea populara in scrierile sale inaintea lui Ion Creanga. In Popa Tandra, care a aparut cu un an mai inainte de Soacra cu trei nurori, intalnim formele orale si zicerile tipice care alcatuiesc petecea stilistica a povestitorului: "Pe parintele Trandafir sa-l tina Dumnezeu! Este un om bun; a invatat multa carte si canta mai frumos decat chiar raposatul tatal sau, Dumnezeu sa-l ierte! si totdeauna vorbeste drept si cumpanit ca si cand ar citi din carte...
Mult s-a ostenit parintele Trandafir in tineretea lui. Scolile cele mari nu se fac numai iac-asa, mergand si venind. Omul sarac si mai are, si mai rabda... Minunat om ar fi parintele Trandafirdaca nu l-ar strica un lucru. Este cam greu de vorba, cam aspru la judecata: prea de-a dreptul, prea verde-fatis" (Nuvele, vol. 1 , ed. a VII-a, 1938, pag.7-8). El intrebuinteaza oralitatea populara ca un mijloc permanent al manifestarii sale, ci ca un instrument in vederea picturii mediului rural.

Astfel, dupa ce evocase imprejurarile din Saraceni, din cuprinsul nuvelei Popa Tandra, ajunge sa "impinga" in primul plan al povestirii pe preotul insusi, istorisirea continua din punctul acestuia de vedere ca o adevarata predica preotesti: "Sfanta Scriptura ne invata ca, intocmai precum plugarul traieste din rodul muncii sale, si pastorul sufletesc, care slujeste altarul din slujba sa, de pe altar sa traiasca. Si parintele Trandafir si intr-asta era credincios catra sfanta invatatura; el totdeauna a lucrat numai pentru povatuirea sufleteasca a poporenilor sai, asteptand ca acestia, drept rasplata, sa se ingrijeasca de traiul zilnic".

Tonul sau da o dovada de plasticitate pe care trebuie sa i-o recunoastem lui Slavici. Ion Slavici "practica" analiza psihologica intr-un limbaj abstract: "Ca indeobste oamenii, parintele Trandafir niciodata nu si-a dat seama despre cele ce facea. Era preot si era bucuros. Ii placea sa cante si sa citeasca Evanghelia, sa sa invete crestinii, sa mangaie si sa dea ajutor sufletesc celor rataciti. Mai departe nu se gandea. Da s-ar fi intrebat candva daca cuprinde el si inalta sfintenie, tainicul inteles al chemarii sale, ar fi ras poate in tacere de toate acele, pe care omul numai in momentele grele la pricepe" etc. rareori se ridica Slavici peste cenusiul acestui limbaj:

"a da ajutor sufletesc, celor rataciti... tainicul inteles inteles al chemarii... momentele grele" si atatea alte expresii din aceeasi categorie uzata, cate se pot spicui in paginile sale. Dar cu aceste mijloace sarace izbuteste Slavici sa dea personajelor lui o viata interioara, surprinsa intr-o adancime care nu-l ispitise niciodata pe Creanga. Povestitorul vede oamenii lui din inauntru, in sentimentele sau crizele lor morale, ba chiar in procesele lor intelectuale, ca in cazul neuitatului Budulea, care descoperea intelesul, mecanismul si foloasele scrisului si ale cititului: "Budulea asculta cu mare bagare de seama, desi nu intelegea nimic
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.