Ion de Liviu Rebreanu - Caracterizarea personajului principal Ion

Trimis la data: 2013-03-10
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 7.43 / 10
Downloads: 0
Autor: xtinna
Dimensiune: 16kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Ion este personajul principal, eponim, rotund, care a suscitat in viziunea criticilor o tripla ipoteza.Prima interpretare il vede ca pe un taran sarac, lacom de pamant din pricina pauperitatii (saraciei), siret, incapatanat, capabil de compromisuri morale, renuntand la iubirea adevarata si simuland ceea ce nu simte, totul cu scopul unic de a castiga avere. Existenta lui se desfasoara la un nivel instinctual atat in privinta conditiei materiale la care accede, cat si in privinta manifestarilor erotice.
Eugen Lovinescu si Tudor Vianu l-au caracterizat drept un primitiv si un senzual ducand "o viata animalica puternica". Pentru Vianu eroul pare "idealizat", caci idolatria lui in raport cu stapanirea terenurilor lui Vasile Baciu si pasiunea concentrata in posedarea femeii iubite au "o maretie reprezentativa". In viziunea ambilor critici, personajul se manifesta liniar intre lacomia de pamant transformata in obsesie si o senzualitate frusta fara complicatii sufletesti.

Lovinescu remarca si alte doua trasaturi din psihologia eroului: energia robusta si vointa. Tot el il asociaza - prin ambitie, lipsa oricarui scrupul moral si setea de parvenire sociala -, cu arivistii din proza lui Balzac si al lui Stendhal.Ion al Glanetasului o detesta pe Ana Baciu pe care o vede urata, stangace si lipsita de farmec, seducand-o cu telul unic de a-l santaja pe chiabur sa i-o dea in casatorie si sa-l inzestreze cu tot pamantul detinut. Lovinescu face dovada ca nu a inteles exact importanta detinerii unui teren agricol in spatiul rural, afirmand cu nejustificat dispret ca disputa dintre cei doi s-a consumat "pentru cativa bulgari de pamant, simbol al zadarniciei omenesti".

Cea de-a doua interpretare ii apartine lui George Calinescu care nu accepta asezarea romanului in descendenta "Ciocoilor vechi si noi" de N. Filimon si nici a "Marei" de Ion Slavici, refuzandu-i protagonistului calitatea de a intruchipa un ambitios.Criticul considera ca nu poate fi asemanat cu Dinu Paturica si nu poate fi nici un "Julien Sorel rural", caci ii refuza inteligenta capacitatii rurale. El afirma ca "Ion nu e inteligent" si , prin urmare, nici ambitios.

Astfel Calinescu nu vede in dorinta eroului de a castiga pamantul nici o obsesie, nici un ideal, nici o forma de idolatrie ingenua (naiva), ci "o lacomie obscura", similara cu aceea a oricarui taran dornic sa beneficieze de o zestre prin casatorie si de o pozitie sociala respectabila printre consateni: "toti flacaii din sat sunt varietati de Ion", astfel criticul reduce personajul la dimensiunea unei "brute careia siretenia ii tinea loc de intelepciune".

Ideea de a o seduce pe Ana nu i-a apartinut lui, ci a fost sugerata de prietenul sau, Titu Herdelea. De-ar fi fost un individ capabil "s-ar fi informat temeinic asupra formalitatilor intocmirii actului dotal (zestre) si l-ar fi varat pe socru intr-un cerc de fier procedural". Dar Ion, naiv, fara instructie juridica, s-a multumit cu singura fagaduiala obtinuta din partea lui Baciu si este uimit cand siretul taran cu experienta, refuza ulterior sa-si mai respecte cuvantul.

Conflictul intre rivalul tanar si cel batran se desfasoara la nivelul verbal al amenintarilor, al injuriilor al promisiunilor anulate, apoi la cel al incaierarii sfarsite cu infrangerea celui mai putin rabdator si anume Vasile Baciu.

A treia interpretare le apartine criticilor Paul Georgescu si Alexandru Piru, care le-au reprosat predecesorilor neintelegerea resorturilor intime ale sufletului taranesc nelipsit de complexitate si refuzul de a-i acorda personajului dreptul la o viata spirituala.De fapt personajul e un flacau voinic, energic, muncitor, constient de faptul ca inferioritatea lui materiala constituie o nedreptate in discordanta cu inzestrarea sa nativa, dorind in mod firesc sa o depaseasca.

Prima dovada de inteligenta lucida este insasi constientizarea conditiei sale precare resimtite ca o umilinta. Cea dintai incercare de a iesi din cercul de fier al unei predestinatii o reprezinta faptul ca invata bine la scoala si ca era dornic sa se evidentieze in toate imprejurarile (la munca si la hora). Aceste trasaturi reies atat prin caracterizare directa facuta de narator, cat si prin caracterizare indirecta, prin propriile-i fapte si vorbe. Astfel, in calitatea lui neoficiala dar recunoscuta de ceilalti, de conducator al tineretului din sat, o impresioneaza pe Ana Baciu, care se indragosteste de el si intra in conflict cu George Bulbuc care-i disputa intaietatea.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.