Ipostaze ale naturii in pastelurile lui Vasil

Trimis la data: 2005-06-13
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 7.15 / 10
Downloads: 2373
Autor: Minea G
Dimensiune: 7kb
Voturi: 293
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Pastelurile au fost publicate in „Convorbiri literare” intre 1868-1869, fiind apreciate de Titu Maiorescu ca „un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, incat au devenit fara comparare cea mai mare podoaba a literaturii romanesti indeobste”.
Pastelurile au fost publicate in "Convorbiri literare" intre
1868-1869, fiind apreciate de Titu Maiorescu ca "un sir de poezii,
cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile toate
insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii,
incat au devenit fara comparare cea mai mare podoaba a literaturii
romanesti indeobste".

G. Calinescu considera "Pastelurile" ca o poezie noua, in care tehnica
picturala predomina. Vasile Alecsandri realizeaza prin pastelurile
sale o lirica a linistii, a fericirii rurale, un calendar al spatiului
si al timpului - iarna, toamna, primavara, vara, cu rezerve fata de
frig. Corespondenta sentiment-natura este urmarita si subliniata de
faptul ca tabloul este aproape intotdeauna insufletit de o prezenta
umana.

Pana la Alecsandri, intalnim doar elemente de pastel la Asachi,
Heliade, Alexandrescu, in poezii de factura romantica, unde natura e
zugravita in mod abstract, ca mijloc de a crea atmosfera de comunicare
a unor anumite stari sufletesti. Alecsandri da individualitate
peisajului, zugravindu-l cu farmecul lui specific.

Din cele aproximativ treizeci de poezii care intra in definitia
acceptata a pastelului, scrise de Alecsandri se pot desprinde toate
fazele anotimpurilor in lunca Mircestilor.

Alecsandri descria in pastelurile sale iarna in aspectul ei feeric,
privind ninsoarea de la gura sobei. Tabloul unei nopti de iarna ii
inspira poetului sentimente de admiratie in fata maretiei si
nemiscarii naturii. Iarna este anotimpul amortirii si al incremenirii.
Maiestria picturala se gaseste la apogeu in pastelurile de iarna. In
poezia "Iarna", Alecsandri deseneaza infiorat, obiectiv si precis, cu
o paleta saraca in culori, stand la gura sobei si admirand jocul
fulgilor: "Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada / Lungi
troiene calatoare adunate-n cer gramada; / Fulgii zbor, plutesc in aer
ca un roi de fluturi albi, / Raspandind fiori de gheata pe ai tarii
umeri dalbi."

In "Mezul iernei", datorita gerului, natura s-a transformat complet,
inghetul a cuprins insesi astrele, orice urma a vegetalului a
disparut, lasand totul prada regnului mineral, solidificandu-se sub
aspectul otelului, cristalinului, diamantului. Joasa temperatura usuca
padurea, prefacand totul in diamante. Gerul este "amar", "cumplit".
Poetul are impresia ca se afla intr-un templu in care stelele sunt
"faclii", muntii sunt "altare", iar codrii suna ca o orga atunci cand
"crivatul" bate.

Primavara este anotimpul florilor si al pasarilor calatoare. Ea este
intampinata cu entuziasm in poezii cum sunt: "Cucoarele", "Dimineata",
"Tunetul". Bucuria primaverii este pictata cu seninatate. In poezia
"Dimineata", ne sunt prezentati taranii intr-o dimineata de primavara
facand pregatiri pentru muncile campului: "Zorii de ziua se revarsa
peste vesela natura, / Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura
(....) / Muncitorii pe-a lor prispa dreg uneltele de munca /
Pasarelele-si dreg glasul prin huceagul de sub lunca. / In gradini, pe
campii, pe dealuri, prin poiene si prin vii / Ard movili buruienoase,
scotand fumuri cenusi". Primavara sunt ploi cu tunete.

Sufletul
poetului a vibrat la unison cu tunetul dintr-o zi de primavara, in
poezia "Tunetul": "Vazduhul bubuieste!...pamantul desmortit / Cu mii
si mii de glasuri semnalului raspunde, / Si de asprimea iernei
simtindu-se ferit, / De-o noua-ntinerire ferice se patrunde".
Primavara lumina e mai calda, paraiele umflate curg iute sopotind,
mugurii se vad imbobocind, iar coloritul este redus la un fir de iarba
verde sau la un galben gandacel.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.