Istoria Cetatii Neamtului

Trimis la data: 2007-12-19
Materia: Istorie
Nivel: Liceu
Pagini: 8
Nota: 9.70 / 10
Downloads: 932
Autor: Sergiu Davidescu
Dimensiune: 140kb
Voturi: 270
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
În anul 1699, potrivit tratatului semnat la Karlovitz, la încheierea ostilităţilor dintre cele două mari puteri militare din zonă polonezii trebuiau să părăsească cetăţile şi mănăstirile din Moldova, iar turcii să elibereze Cameniţa şi teritoriul ocupat în Ucraina. În acelaşi timp, turcii se obligau să nu refacă cetăţile din Moldova, pe care trebuiau să n-o transforme în paşalâc.
Câţiva ani mai târziu, Antioh Cantemir (1705-1707), pentru a grăbi plecarea polonilor a trimis o armată în frunte cu Lupu Costachi la Suceava şi la Neamţ şi "scoaseră pre toţi leşii din ţară". În timpul luptelor, oraşul de la poalele cetăţii a suferit mari distrugeri, atât în ceea ce priveşte construcţiile civile, cât şi cele religioase: Biserica Domnească "Sf. Dumitru", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" ridicată de Gheorghe Ştefan şi biserica catolică.

Timp de peste un deceniu de acum înainte, Cetatea Neamţului nu mai apare decât în documentele ce se referă la mănăstirea Sf. Nicolae din cetate, de mult timp subordonată faţă de Mănăstirea Secu.

Va reveni în actualitate odată cu izbucnirea războiului austro-turc din 1716-1718, care s-a desfăşurat şi pe teritoriul Moldovei. Partida austrofilă, în frunte cu Vasile Ceaurul, un nepot de-al fostului domn Gheorghe Ştefan, a încercat eliberarea ţării de turci cu ajutorul austriecilor. Un corp expediţionar austriac, condus de francezul François Ernaut de Lorena, trece munţii şi ocupă Cetatea Neamţ, câteva mănăstiri întărite (Caşin, Mira, Suceviţa) şi ajunge până la Câmpulung.

Înainte de a intra în cetate, austriecii şi-au asigurat merindele necesare de la locuitorii din vecinătate şi "au mai tocmitu ce era stricatu în cetate", iar pentru aprovizionarea cu apă "au deschisu şi puţul celu vechiu şi adâncu al cetăţii". De aici au pornit spre Iaşi, pentru a-l prinde pe domnitorul Mihai Racoviţă (1703-1705; 1707-1709; 1715-1729), rămas credincios Porţii. Dar, cu ajutorul tătarilor, corpul expediţionar austriac este înfrânt şi François Ernaut decapitat, în locul în care mai târziu va purta numele de Crucea lui Ferenţ. Restul cătanelor austriece din cetate, înştiinţate de cele întâmplate la Iaşi, au părăsit în grabă locul, retrăgându-se spre Suceava. Oastea domnească va cuprinde cetatea fără luptă şi pentru ca aceasta să nu mai fie folosită de adversari, "puse foc şi arse merindele şi clădirile şi au astupatu puţul cela cu apă".

În legătură cu fapta ordonată de Mihai Racoviţă, letopiseţul lui I. Neculce spune că "lui Mihai vodă i-au venit de la Poartă poroncă să strice Cetatea Neamţului şi Miera, unde au şăzut cătanele. Şi le-au străcat, iar nu foarte de tot". Cât de mari au fost distrugerile nu se ştie; se prea poate ca acestea să fi fost limitate, dar sigur este faptul că după acest moment Cetatea Neamţului îşi pierde orice importanţă politico-militară, iar procesul de degradare se accentuează continuu, prin "conlucrarea" factorilor naturali cu acţiunea locuitorilor din oraş şi din împrejurimi.

De-a lungul unui secol de acum înainte, pe parcursul căruia domnitorii fanarioţi, ca simpli funcţionari ai Porţii, erau lipsiţi de orice interes de a păstra sau a reface cetăţile distruse sub privirile îngăduitoare ale ispravnicilor, locuitorii din târg au transformat cetatea într-o adevărată carieră. Cu piatra din dărâmăturile zidurilor, a bastioanelor şi din pilonii podului au fost ridicate numeroase construcţii, aşa cum s-a întâmplat şi în timpul administraţiei regulamentare.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.