Istoria ieroglifica Dimitrie Cantemir

Trimis la data: 2010-05-07
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 4
Nota: 7.06 / 10
Downloads: 6809
Autor: Otilia
Dimensiune: 10kb
Voturi: 261
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
‘’Istoria ieroglifica", scrisa la Constantinopol intre 1703-1705, considerata primul roman din literatura romana, un roman alegoric sau roman-parabola, seamana, prin folosirea unor masti animaliere, cu "Le Roman de Renard" si, prin virulenta polemica a pamfletului politic, cu "Istoria secreta" a lui Procopius din Cezareea. in aceste pagini, Dimitrie Cantemir radiografiaza, in limbaj criptografic, tabloul politic al epocii sale, luptele complicate pentru domnie dintre partidele boieresti in Moldova si in Tara Romaneasca, dintre Cantemiresti si Brancoveni. in planul alegoric al romanului se lupta doua tari, a patrupedelor (tara Leului) si a pasarilor (tara Vulturului).
Corbul a dat porunca sa se inlature epitropul tarii dobitoacelor, Vidra, facand plocoane, in tara pestilor (Imperiul Otoman), Camilopardalului si Pleonexiei (Lacomia). Pardosul si Brehnacea carmuiesc treburile in cele doua imparatii, dar mustele (taranii) se revolta si le fura bucatele.

Corbul si Strutocamila il banuiesc pe Inorog si uneltesc cu imparatul pestilor contra lui. Cameleonul il prinde pe Inorog si-1 da crocodililor, adica demnitarilor turci corupti, imparatia pestilor este Imperiul Otoman. Vidra este Constantin Duca, Brancoveanu e Corbul, iar Dimitrie Cantemir este misteriosul Inorog. in Moldova, mari boieri sunt Pardosul (Iordache Ruset), Lupul (hatmanul Bogdan), Vulpea (Ilie Tifescu). in Tara Romaneasca, sunt Cucunozul si Brehnacea (Mihai Cantacuzino spatarul si stolnicul Constantin Cantacuzino), Uliul (Stefan Cantacuzino).

Boierimea este reprezentata prin categoria animalelor "rumpatoare", boierimea mai de jos, animalele de vanat, iar taranii sunt asimilati clasei insectelor. Cameleonul este Scarlat Ruset. Poarta este cetatea Epithimia, Templul lacomiei. Vanat, Inorogul se refugiaza pentru scurt timp la Cucosul Europei, ambasadorul Frantei. Actiunea e complicata, cu semnificatii sofisticate, in maniera barocului literar, manifestat si in expresia lingvistica, in care limbajul este bogat, cu sonoritati sumbre sau ironice. Drama Inorogului, marele nedreptatit al "Istoriei ieroglifice", se desfasoara pe orizonturi vaste, antrenand Soarele, Calea Lactee, Galateea.

Imparatiile, in aceasta geografie imaginara, sunt doua, cea a "jiganiilor" si cea a pasarilor,* iar poruncile sunt aici repede implinite: "Asadara, a marilor acestora imparati porunca tot deodata si dandu-sa, toate jiganiile uscatului si pasirile vazduhului in pripa se adunara si fietecarea, dupa chipul si neamul sau, la ceata monarhiii sale sa alcatuira."

Rosturile lumii surit statuate cu grija de randuitorul tuturor lucrurilor, care gaseste un rost in toate evenimentele lumii: "...toata jigania in patru picioare, cu capul spre pamant plecata sa imbie, si toata pasirea prin aier zburand si pe deasupra lor trecand, uneori cu umbra lui sa le ocroteasca...". Vulturul va da semnul biruintei Corbului, lui Constantin Brancoveanu, superior, prin putere, multor boieri moldoveni.

Un personaj situat dincolo de puterea jiganiilor este Cucunozul (spatarul Mihai Cantacuzino), care o impune pe Strutocamila in Moldova (Mihai Racovita). Printre intrigile impuse de jocurile sortii, Vidra trebuie sa fie afara "dintr-amandoua monarhiile"; in timp ce Strutocamila trebuie sa scrie. Lantul puterii este indepartat, caci "Strutocamilei, diipa chipul ce din fire are si din ocrotirea Corbului cea tare, intre alalate dihanii si cornul cel de putere sa i se dea caci partea Corbului clinoromiia Vulturului are." Decaderea Inorogului este rapida: "Plecatu-s-au cornul Inorogului; impiedicatu-s-au pasii celui iute...".

Alegoria urmaririi Inorogului arata ca el nu are scapare: "Toate puterile i s-au curmat, toti prietinii l-au lasat, in lantuje nedezlegate l-au legat, toata greutatea nepriietinului in opreala Inorogului au statut. Iara de acmu, in ceriu sa zboare, n-a scapa, o mie de capete de ar avea, iarba n-a mai manca." Nici Lupul nu-1 poate ajuta pe Inorog, nici Filul (Antioh Cantemir).

Greutatea condamnarii este netarmurita, iar scapare nu exista, pentru ca "in stramtori primejdioase, in valuri ase holmuroase sa sa arunce nu-ndrazneste si micsorimea sufletului dinluntru-1 opreste." Filul ia cunostinta de "pretul taiat", dar raspunsul este de neputinta: "1000 de ani la opreala de ar fi, un dram de panzehr n-as putea gasi".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.