Istoria medicinei veterinare

Învaţamântul Medical Veterinar
La numai un sfert de secol după ce la Lyon, în 1762, luase fiinţă prima şcoală veterinară din lume,în Transilvania s+au predat primele cursuri de medicină veterinară din ţara noastră.În Moldova şi Muntenia, ideea înfiinţării unei şcoli veterinare,sau cel puţin a unor cursuri de “veterinărie”, începe să preocupe factorii de răspundere abia în prima jumătate a secolului trecut, odată cu măsurile luate pentru extinderea întregului sistem de învaţământ.

Pentru a urmări etapele care au dus la întemeierea învaţământului medical veterinar de sine-stătător, vom vedea mai întâi ce s-a realizat în Transilvania, apoi în Moldova şi vom încheia cu Muntenia, unde încercările s-au soldat cu înfiinţarea primei şcoli veterinare din patria noastră, ca şi din întregul sud-est, european.

În Transilvania
Cronologic,Transilvania este prima provincie română unde s-au ţinut cursuri de medicină veterinară , însa în cadrul a doua instituţii medicale umane : Şcoala medico-chirurgicală din Cluj şi, probabil, într-un spital din Sibiu, existent ,împreună cu o infirmerie, încă din 1494.

Cursul de medicină veterinară de la şcoala medico-chirurgicală
din Cluj ( 1787- 1881 )Întemeiată în 1775, Şcoala medico-chirurgicală din Cluj este prima instituţie din ţara noastră şi pregatea aşa numiţi chirurgi civili şi obstetriciani civili.
Absolvenţii, intitulaţi magiştrii în chirurgie şi obstetrică , aveau dreptul de liberă practică numai în Transilvania.

Dintre absolvenţii români ai Şcolii medico-chirurgicale din Cluj, doi s-au evidenţiat şi ca veterinari.
Primul este Vasile Cornea ,absolvent din 1868, care, cu titlul de “ magistru în chirurgie , obsteriţie şi veterinariu”, fiind în Vişeul de Sus, jud. Maramureş ,scrie ,în 1876, cartea Veterinarului de casă, imprimată în 1877, la Gherla.

Secundul, Simeon Stoica, absolvent din 1870, cu titlul de “ magistru în chirurgie şi veterinar , medic cercual al Rodnei”, publică ,în 1891, la Sibiu ,Tratatul boalelor acuto-infectătoare, un capitol fiind rezervat descrierii unor zoonoze, dovedind astfel preocupări şi în domeniul patologiei comparate.