Istoria terorismului

Trimis la data: 2009-06-11 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 1940
Autor: Borax Dimensiune: 118kb Voturi: Tipul fisierelor: rtf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
“Terorismul este descris ca şi arta de a constrânge un individ, un grup sau o autoritate să adopte o anumită atitudine sau să accepte nişte cereri impuse în condiţii de frică creată de actiuni pasive sau violenţă demonstrată, insinuată sau prin ameninţări.” (Vijay Kumar Anand, 1984)

Noţiunea de terrorism provine din latinu terror, terroris care inseamnă groază, frică, spaimă provocată premeditat, prin ameninţare sau intimidare (Chiuchita, pag. 29). Conform dictionarului limbii române, terorismul reprezintă “
1. Totalitatea actelor de violenţă comise de un grup sau de o organizaţie pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a schimba forma de guvernământ a unui stat.
2. Atitudine, manifestare teroristă. – Din fr. terrorisme”. (DEX). Terorismul este o metodă de luptă în care victime întâmplătoare sau simbolice devin ţinte cheie ale violenţei. Aceste victime cheie împărtăşesc caracteristici de grup sau clasă care formează baza pentru selectarea lor ca şi victime. Prin violenţe anterioare sau prin ameninţări verosimile cu violenţa, alţi membrii din acel grup sau clasă sunt induşi într-o stare de frică cronică (teroare).

Acest grup sau clasă, al carei membrii sunt intenţionat ameninţaţi, este ţinta terorii. Victimizarea ţintelor violenţei este considerată anormală de majoritatea observatorilor care sunt martori la acest lucru, pe baza cruzimii ei, timpului (de exemplu în perioade de pace), sau locului (nu pe un câmp de luptă) unde au loc evenimentele, sau devierea de la regulile de luptă acceptate într-un război convenţional. Nerespectarea regulilor duce la apariţia unei audienţe atente, pe lângă ţintele terorii; părţi din această audienţă ar putea forma însă principalul subiect al manipulării.

Motivul pentru care este adoptată această metodă indirectă de luptă este fie pentru a imobiliza ţinta terorii şi a produce confuzie şi/sau supunere, fie pentru a mobiliza alte ţinte ale revendicărilor (de exemplu guvernul) sau ţinte ale atenţiei (cum ar fi opinia publică – Ulrike Meinhoff, întemeietoarea fostei organizaţii teroriste germane „Baader-Meinhoff” scria că: „atentatele nu sunt destinate doar să semene teroarea. De asemenea, ele au drept scop să provoace o puternică reacţie…”) în vederea schimbării atitudinii sau acţiunilor în favoarea intereselor pe termen scurt ale celor care folosesc această metodă de luptă (Schmid 2005, pag 1-2).

După cum am precizat în rândurile de mai sus, acţiunile teroriste sunt săvârşite în mod frecvent cu mijloace care pot provoca o primejdie comună şi care lezează, prin efectele lor morale, interesele unor grupuri mari de oameni, ale unor state sau chiar ale întregii umanităţi. Totuşi dacă analizăm lucrurile prin prisma folosirii de mijloace capabile să provoace un pericol comun, acestea nu presupun în mod necesar, nici ca intenţie nici ca rezultate, un act de terorism; pentru a contraria terorismul nu implică obligatoriu folosirea de mijloace proprii a da naştere unui pericol comun; o populaţie poate fi terorizată prin asasinarea unor persoane, fără ca populaţia sa fie în pericol nemijlocit.

Terorismul constă într-o varietate de acte şi fapte ilegale, inumane, dar ceea ce îl caracterizează este utilizarea constantă a violenţei pentru atingerea scopurilor, precum şi dorinţa manifestată de a le aduce la cunoştinţa opiniei publice. Nu întâmplător, în planurile de acţiune ale organizaţiilor teroriste o atenţie sporită este acordată „modalităţilor de evidenţiere a scopurilor” în ochii publicului (Chiuchita 2006, pag. 30-31) O caracteristică a terorismului o constituie lovirea prin surprindere şi fără nici o discriminare a victimelor, tactică ce urmăreşte, pe lângă „uciderea unei persoane sau distrugerea unor valori

2. Originile terorismului
Într-un articol publicat de Maricica Ghiculescu in revista “Lumea”, se presupune ca rădăcinile terorismului s-ar intinde cu cate sute de ani în trecut, avându-şi originile în luptele dintre ismaeliţi şi selgiucizi, de pe teritoriul Iranului. Conform acestei teorii, în anul 1090 un ismaelit, pe nume Hassan Bin Sabbah înfiinţează o sectă foarte temută, numită Hashishin. Prin termenul de hashishin sunt denumiţi consumatorii de haşis, cuvântul luând in timp forma de asasin.

Se crede că întemeietorul sectei işi droga adepţii, iar apoi ii trimitea in misiuni ucigaşe, cu iluzia că el avea puterea să-i transporte în paradis. Unii cercetători susţin că denumirea sectei ar fi fost Hassassini, provenind de la numele lui Hassan Bin Sabbah. Aceştia se antrenau în confiţii foarte grele, în urma antrenamentelor urmarindu-se atât îmbunătăţirea condiţiei fizice, dar şi pierderea voinţei, pentru a-I rupe pe tinerii adepţi de concepţiile vechi pe care le aveau.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.