Itic Strul, dezertor

Trimis la data: 2002-06-06
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 7.78 / 10
Downloads: 7659
Autor: Angella
Dimensiune: 11kb
Voturi: 673
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
In nuvela “ Iţic Strul, dezertor” este prezentată una din paginile negre ale relaţiei autorităţilor cu societatea civilă. In această nuvelă este dezvăluit adevărul despre autorităţile antisemite şi despre crimele pe care aceştia le-au săvârşit împotriva evreilor.
Tema

Precizati printr-un eseu de 1-2 pagini acea relatie de putere care v-a
impresionat cel mai mult, punând în evidenta mijloacele literare
folosite de scriitor pentru a o crea.

In nuvela " Itic Strul, dezertor" este prezentata una din paginile
negre ale relatiei autoritatilor cu societatea civila. In aceasta
nuvela este dezvaluit adevarul despre autoritatile antisemite si
despre crimele pe care acestia le-au savârsit împotriva evreilor.

Prin acasta nuvela autorul, Liviu Rebreanu, a ilustrat doua aspecte:
modul în care autoritatile vegheau asupra "bunastarii " populatiei,
care statea mereu sub teroare, si gradul de inteligenta scazut al
autoritatilor acelor vremuri, ele nefiind în stare sa-si creeze
propriul mod de guvernare, copiindu-l pe cel german.

"Itic Strul, dezertor" este povestea tragica a unui soldat evreu pe
care asprimea regimului si locotenentul antisemit l-au facut sa-si
puna capat zilelor, considerând ca îi este mai bine mort decât sa fie
dezertor.

Tensiunea care transpare din rândurile nuvelei se face în mod gradat.
La început ea apare doar ca o nedumerire a soldatului evreu asupra
comportamentului caprarului "De ce tace omul asta?" Apoi ea se
intensifica, nedumerirea transformându-se într-un sentiment de panica,
Itic simtind parca ca viata sa este în pericol. " Glasul caprarului,
straniu si putin tremurat, I se prelinse în inima ca o amenintare
neînteleasa". Temsiunea atinge cotele maxime când caprarul îi
marturiseste lui Itic adevaratul scop al misiunii, acela de a-l omorâ.
In acele momente, caprarul îi spune lui Itic tot, nevrând sa poarte în
suflet vinovatia unei crime premeditate, dar nu de el ci de
locotenent, care , facând abuz de putere, încerca sa puna pe primul
plan conceptiile sale rasiste, în locul unei prietenii adevarate ca
cea a lui Itic si a caprarului Ghioaga. "Mie don locotenent mi-a dat
ordin sa... Ghioaga îsi curma vorba speriat de ochii soldatului
(...)-Sa ma omori? starui Itic -Sa te omor! facu stins caprarul. Si sa
te îngrop, sa nu ti se mai afle nici o urma."

In acest moment Itic cunoaste un moment de criza: vrea sa lupte
împreuna cu soldatii din batalionul sau pentru aceeasi cauza: salvarea
partiei, dar locotenentul îi refuza acasta dorinta din motive rasiale.

Camarazii de zi cu zi dispar din cauza razboiului, acestia fiin
obligati sa respecte ordinele superiorilor, fara a tine cont de
prietenii si solidaritatea umana, altfel îsi riscau si ei viata " Sa
nu te puie ceasul cel rau sa te întorci înapoi Itic, ca ma bagi si pe
mine-n napasta si tu tot nu scapi..."

In acest context dur, chiar si prietenia lui Itic cu Ghioaga este
alterata, ea trecând prin momente de criza. Insa în acest caz iubirea
fata de aproape învinge, caprarul nepatându-si mâinile cu sângele
celui mai bun prieten, nici înnegrindu-si sufletul asemeni lui Iuda
care l-a vândut pe Domnul Iisus, el riscându-si viata sa, dar
daruindu-I viata lui itic, chiar daca este o viata de fugar. "
Multumescu-ti, Doamne, ca m-ai îndepartat sa ma feresc de pacat...
L-as fi avut pe suflet toata viata...". Caprarul, încalcând ordinele
locotenentului, îl lasa sa aleaga calea ce vrea sa o urmeze, dar care
nu-I ofera foarte multe optiuni: dezertare sau moarte.

Naratorul este heterodiegeric, atotstiutor, observa zbterea din
sufletul lui Itic în ultimele ore de viata.

Patria îl cheama la datorie, dar aceasta datorie nu poate fi
îndeplinita . Autoritatile, în loc sa-si mareasca armata cu oameni
capabili, ei si-o decimeaza pe motive rasiale.

Itic aspira la conditia de soldat brav, care-si face datoria fata de
patrie, fara a aspira însa la conditia de erou. Itic nu întelege
dorinta locotenentului de a-l omorâ, el refuzând-o în primele momente.
El nu se mai gândea la viata sa, ci la cea a copiilor sai, care vor
ramâne fara tata, fara un sprijin moral sau material, însa, se pare ca
autoritatile nu s-au gândit pentru o clipa la acest lucru, ei
continuându-si crimele din rândul populatiei evreiesti. In ultimele
clipe Itic vrea sa moara demn, fara ca onoarea sa-I fie patata de
actul dezertarii, de aceea alege sa se sinucida, acest lucru fiind în
cazul lui Itic singura fapta eroica ce o putea face. In acest caz nu
este un act de lasitate, ci unul de curaj, circumsantele si
comportamentul celor din jur silindu-l sa apeleze la aceasta unica
portita de iesire din criza. Mitul eroului ce-si da viata pentru
patrie este rasturnat în aceasta nuvela, din cauza comportamentului
locotenentului.

Locotenentul cel nou este un om cu principii antisemite , care-l
uraste pe Itic doar pentru ca acesta este evreu. Fata de celalalt
locotenent care-I aprecia vitejia în unele momente, acesta nu l-a
încurajat deloc si îl lovea chiar cu cravasa. Locotenentul prin
comportamentul sau l-a facut pe Itic sa-si piarda din nou încrederea
în fortele proprii. " Locotenentul cel nou, în doua saptamâni, nu i-a
spus o vorba buna. Il înjura din senin, se rastea mereu la dânsul, iar
alalteieri l-a lovit cu cravasa peste cap. Nu era chip sa-i intrii în
voie oricât se straduia. Asprimea locotenentului i-a frânt încrederea.
Frica I se cuibarii iar în suflet, din ce în ce mai stapâna. Privirile
comandantului îl îngrozeau si-l întepeneau ca niste sageti otravite".

Cmportamentul locotenentului l-a facut pe Itic sa-si dea seama de
misiunea caprarului de a-l omorâ. "In cele din urma îi rasari în minte
banuiala ca locotenentul vrea sa-l piarza".

Monologul ce-l poarta Itic duce la cunoasterea personalitatii acestuia
si înelegerea regimului guvernamental din acea vreme.

In contrast cu dimensiunea redusa a nuvelei , aceasta are mari
conotaii istorice, eroice si radacini adânci pe plan spiritual.

Fara sac faca ceva gresit, Itic si caprarul devin vinovatii fara vina
în acest razboi, care se poarta mai mult în interiorul aceleasi
companii, decât în plan extern.

Itic nu are cum sa se împotriveasca ordinelor locotenientului si nici
soartei, el urmandu-si drumul ce-I era scris în "cartea destinului",
el moare ca victima a conflictelor rasiale, singura lui vina fiind ca
s-a nascut evreu.

Asadar întreg conflictul pleaca de la antisemitismul locotenentului,
care face din cele doua personaje "vinovati fara vina".

Alaturi de "Jurnalul fericirii" al lui Nicolae Steinhardt si se
romanul " Rugati-va pentru fratele Alexandru" al lui Noica, nuvela
"Itic Strul, dezertor" a lui Liviu rebreanu este o marturie a
suferintelor acelor vremuri, care sunt atât de apropiate celor pe care
le traim acum. Ele arata conditia umana în declin si cum sute de
oameni au murit pentru a schimba ceva, pentru a oferi ceva mai bun
urmasilor lor, încercând sa creeze o societate mai buna.

Dar oare oamenii s-au schimbat cu adevarat? Oare nu mai exista
nicaieri în lume astfel de "demoni " ai societatii, care asteapa doar
un moment prielnic pentru a reface "lumea sub teroare."?

Traim cu sentimentul ca nu mai exista sau cel putin si-au reprimat
sentimentele, sperând acum într-o societate mai buna, mai curata , mai
umana, mai plina de viata si dragoste

Bacioiu Oana

Cl a IX-a E

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate



References

1. http://www.referat.ro/
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.