Iulia Hasdeu

Trimis la data: 2004-12-27
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 7.38 / 10
Downloads: 2214
Autor: Sidonius24
Dimensiune: 22kb
Voturi: 379
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
HASDEU, Iulia, scriitoare şi poetă de limbă franceză, s-a născut la Bucureşti la 2 noiembrie 1869 şi a decedat la Bucureşti la 23 septembrie 1888. Este fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu. A fost un copil supradotat, la opt ani neîmpliniţi, lulia trecând examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani a absolvit, la Colegiul Naţional Sfântul Sava", cele patru clase gimnaziale, în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din Bucureşti (clasele de pian şi canto), pe care le-a terminat cu Premiul L în 1881, lulia a plecat la studii la Paris
HASDEU, Iulia, scriitoare şi poetă de limbă franceză, s-a născut la Bucureşti la 2 noiembrie 1869 şi a decedat la Bucureşti la 23 septembrie 1888. Este fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu. A fost un copil supradotat, la opt ani neîmpliniţi, lulia trecând examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani a absolvit, la Colegiul Naţional „Sfântul Sava", cele patru clase gimnaziale, în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din Bucureşti (clasele de pian şi canto), pe care le-a terminat cu Premiul L în 1881, lulia a plecat la studii la Paris. După primele examene pe care le trece cu succes a devenit bursieră a Statului Român, în iulie 1886, şi-a luat bacalaureatul în litere, la Sorbona (retorică si filozofie), după care urmează cursurile „Ecole des Hautes Etudes" din Paris, în paralel a luat lecţii de pictură cu Diogene-Ulysse Napoleon Maillard şi de canto cu tenorul Lawers. Pentru teza de doctorat a reţinut ca subiect „Filosofia populară a Românilor: logica, psihologia, metafizica, etica". Marile eforturi depuse la o vârstă fragedă au fragilizat-o din ce în ce. Minată de o boală incurabilă la vremea aceea, s-a întors în ţară, unde s-a stins la vârsta de 19 ani. Scrierile luliei Hasdeu au fost publicate după ce a murit. Primul ei volum de poezii, Bourgeons d'Avril, scris în 1887, apare doi mai mai târziu în volumul „Oeuvres posthumes, Fantesies et Reves" (ed. Hachette Paris - Socec Bucureşti, 1889). Este urmat de Chevalerie, Confidences et Canevas (ed. Hachette Paris - Socec Bucureşti, 1890) şi Theâtre, Legendes et Contes (ed. Hachette Paris - Socec Bucureşti, 1990). Opera acestei tinere femei- fenomen este un amestec rar şi deosebit de profunzime şi maturitate cu candoare şi prospeţime. Iată numai câteva versuri, extrase din poemul intitulat „Roumanie11 (Bourgeons d'Avril) care pun în valoare aceste calităţi şi în plus enorma ei iubire pentru ţară:
„A ţes pieds, tu verras en bas, sur cette terre/ Au couchant, entre un fleuve immense, un fleuve roi,/ Et des monts dont Ies bois sont remplis de mystere,/ Un coin fleuri, dore, lumineux; si tu dis/ En voyant ce coin-lă: "Mais c'est le Paradis!/ C'est le pays de Dieu, c'est la terre benie!"/ - Muse, tu diras vrai:/ Car c'est la Roumanie." (3 oct. 1885) '
Poetul Sully Prudhomme scrie despre ea: „Domnişoara Hasdeu a făcut în ţara noastră -Franţa - cea mai mare cinste Ţării ei -România!" La iniţiativa ambasadei române, pe faţada casei situată în 27, rue Saint-Sulpice, Paris IV, a fost fixată o placă care aminteşte că acolo a locuit Iulia Hasdeu, poetă româncă de expresie franceză. Placa a fost dezvelită la 20 decembrie 1993.



La ce bun
sa va spun doamna, as puteacum ca privirea dumneavoastrace-oricare, temator, si-o vreae decat bolta mai albastrala ce bun ? ati rade doar de vorba mea.si as putea, cu glas mai stinssa spun ca-ntreaga-va fapturanuri dulci si farmec-n adinssa curga lacrime facurala ce bun ? n-ati crede, poate, ce v-am zisapoi, cu-o tulbure simtiresi cu ardoarev-as spune ca va port iubireca, inima-mi, jignita, doarela ce bun ? o stiti cu propria-va fire.
A quoi bon?Madame, je pourrais vous direQue vos beaux yeuxQue chacun avec crainte admireSont plus azures que les cieuxmais a quoi bon ? vous ne feriez qu'en rireje pourrais vous dire bien basque tous vos charmesque tous vos merveilleux appasont souvent fait couler des larmes ;mais a quoi bon ? vous ne le croiriez pas.enfin, avec un trouble extremeavec ardeurje vous dirais que je vous aimeque vous avez blesse mon coeur mais a quoi bon ? vous le savez vous meme
Nu-ndraznesc
de m-ai ascuta vreodataas voi ca sa-ti vorbesctu m-asculti ... cu toate-acestean-am putere sa-ndraznescesti prea buna, esti prea dulceinsa fara voi meaca si-o pasare pe cracatremur inaintea ta.am a-ti spune multe lucrurinu pot insa ... ma-nfiorcaci pe buze-ti vad un zambetrece, batjocoritorgura ta e ca o roza tu in ras ma vei lua nu-ndraznesc sa ridic ochiinu-ndraznesc-naintea ta.mersul tau e de reginaochiu-ti e impunatorpentru ce te-admir intr-unaintelegi tu prea usor.de mi-ai fi tu suveranasi eu rege de ti-as fipentru tine as muri.poate-s prost ! e cu putintainsa stiu ca te iubescinima-mi e simtitoareinsa nu pot sa vorbescO ! amoru-mi pentru tinesa ti-l spun de-as indraznin-ai mai rade si pe-un altulniciodata n-ai iubi !Je n'ose je veux te dire une chosesi tu pouvais m'ecouter !tu m'ecoutes mais je n'osenon, je n'ose te parler.je te sais bonne et tres douce :mais je te crains malgre moi.l'oiseau tremble dans la mousseet je tremble devant toi.j'ai bien des choses a diremais je ne peux pas, j'ai peurje te vois deja sourireet ton sourire est moqueur.ta bouche est comme une rosetu vas te railler de moije suis si gauche et je n'oselever les yeux devant toi !ton port est un port de reineton regard est imposantalors, tu comprends sans peinepourquoi je t'admire tantje te voudrais souveraineet moi je serais ton roimeme etant sur de ta hainej'aimerais mourir pour toije suis bete, c'est possiblepourtant, je sais bien aimermon coeur n'est pas insensiblemais je ne puis m'exprimerah ! si je savais te direl'amour que je sens pour toinon, tu ne voudrais plus rireet tu n'aimerais que moi.
De ce?
cu mult mai cufundat in ganduripe-acelasi drum el s-a pierdutn-a mai suras ca-n alte randuri ...ah, pentru ce a mai trecut ?e poate maniat pe mine :inima-i rece s-a facut ?n-am turburat visari senine ...ah, pentru ce a mai trecut ?si la fereastra mea, privireaazi intristata si-a pierdutpoate nu s-a racit iubirea ...ca de ce oare-a mai trecut?Pourquoi ?tiens ! il a passe tout a l'heurel'oeil farouche, le front baisseil n'a point souri, et je pleure ...ah ! pourquoi donc a-t-il passe ?il m'en veut, il est en colere :son coeur pour moi s'est-il glace ?je n'ai rien fait pour lui deplaireah ! pourquoi donc a-t-il passe ?il a regarde ma fenetreil n'avait pas l'air trop pressehelas ! il m'aime encore peut etre ...mais pourquoi donc est-il passe ?
Stelele
sunt stele pe bolta inaltace semana cu diamantecare in noaptea invoalatase oglindesc fascinatestele ca acestea si pe pamantnoapte si zi mereu stralucescincarcate de mister ziua suntiar noaptea - de iubiri povestesc.si stelele fermecatoarelumineaza in seninul purcu indrazneala in culoareca si-n imensul cer de-azur ...Etoilesil est au cile des etoilesqui, comme des diamantslorsque la nuit est sans voilesse mirent aux flots dormantsil en est aussi sur terreet qui brillent nuit et jourle jour, pleines de mystereet la nuit, pleines d'amour !et ces etoiles pensiveseclairent un ciel bien puraux couleurs tout aussi vivesque le vaste ciel d'azur !
Himera
de este-n lume-adevaratca-ndragostitii au aflatin germinal sau in brumaravantul altfel nesperate ca-n himera-si fac hotar.si pacea serii de-o iubesccu umbrele ce amagescnatura chiar - augusta mamae ca-n visare se voiescsi de himera nu au teama.ei rad de vise-amagitoaresi nu se tem ca omul moareca-n timpul lui Homer mai spera ...sunt singuri fericiti sub soare :ca fericirea - e-o himera.La chimeres'il est vrai que les amoureuxsont partout et toujours heureuxen germinal comme en brumairec'est qu'il n'est pas d'effroi pour euxcar ils on foi dans la chimere.s'ils aiment les sentiers ombreuxet la paix des soirs vaporeuxet la nature, auguste meres'ils sont reveurs et langoureuxc'est qu'ils adorent la Chimere.on se rit de leurs songe-creuxmais ici-bas les amoureuxde nos jours, comme aux temps d'Homeresont peut etre les seuls heureux :car c'est le bonheur - la Chimere.
Nu ma-mpiedica de-a plange
Nu ma-mpiedica de-a plangedaca am darul lacrimeidurerea in plans o poti infrangesi speri ceva in boaba ei.nu stii ca-n plans de-atatea oripoti sa-ntrevezi o raza nouasi ca-i la fel cum pentru florie-o reimprospatata roua ?nu stii ca plansu-i izbavirela orice inima infranta?e ultima inveselirece-adesea durerea o canta.cand plangi speranta nu te-nfrangesi vezi ceva in raza eio, lasa-ma, amice-a plangedaca am darul lacrimei.Ne me defends pas de pleurer ...Ne me defends pas de pleurersi j'ai le don des larmespleurer, deja c'est espererc'est avoir moins de larmes !ne sais-tu donc pas que les pleurssont a l'aime briseece qu'est a de mourantes fleursune fraiche rosee ?c'est un dernier soulagementdu cśur qui desesperec'est son epanouissementquand la douleur le serrepleurer, deja c'est espererc'est avoir moins de larmes !ami, laisse moi donc pleurersi j'ai le don des larmes !

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.