Judecata in prima instanta

Judecata in prima instanta
b) Participantii la judecata si pozitia lor procesuala
La sedinta de judecata in prima instanta participa organul judiciar si partile prin a caror prezenta isi aduc contributia la solutionarea cauzei deduse spre rezolvare.

La judecata participa si procurorul care in aceasta faza numai detine pozitia de "stapan al procesului" capatand o pozitie procesuala subordonata instantei si egala cu a partilor.
Organul de cercetare penala nu participa la judecata.
Activitatea de judecata are loc numai in prezenta partilor insa absenta acestora daca au fost legal citate nu impiedica desfasurarea procesului.

In cazul in care partea a fost impiedicata a se prezenta sau a cerut un nou termen de judecata, instantei ii revine obligatia de a amana judecata.Necesitatea prezentei partilor este lasata la aprecierea instantei de judecata iar daca aceasta considera ca este necesara va dispune citarea cu mandat de aducere (art. 183).Inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, daca instanta apreciaza ca se impune aceasta masura in interesul rezolvarii cauzei.

Judecata in prima instanta
Participarea procurorului la sedinta de judecata este reglementata de art. 315 si poate fi determinata de gradul sau felul instantei, de gravitatea infractiunii judecate, de starea in care se afla inculpatul si de situatia personala a acestuia astfel cum rezulta:

- procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu;
- prezenta procurorului este obligatorie la judecatorie daca se judeca infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de trei ani sau mai mare;
- procurorul participa obligatoriu la sedintele care se desfasoara la judecatorie daca inculpatul este arestat (cand in cauza sunt mai multi inculpati, este suficient ca unul din ei sa se judece in stare de arest pentru ca prezenta procurorului in sedinta sa devina obligatorie);
- procurorul participa in mod obligatoriu si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii (art. 4491).

La sedintele de judecata priviind alte infractiuni, procurorul participa atunci cand considera necesar.In desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si respectarii dispozitiilor legale.

Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate.
Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.

Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreo una din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10, procurorul pune, dupa caz, concluzii de anchetare a inculpatului sau de incetare a procesului penal.

Judecata in prima instanta
Incalcarea dispozitiilor priviind participarea procurorului la judecata la prima instanta este sanctionata cu nulitatea absoluta (art. 197 alin (2) ).
Prin urmare, activitatea de judecata in prima instanta are drept scop aflarea adevarului cu privire la fapta si persoana cu care a fost sesizata instanta de judecata.

Judecata in prima instanta
In toate cazurile in care asistenta juridica a inculpatului este obligatorie, participarea aparatorului este obligatorie.
Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu este sanctionata cu nulitatea absoluta a hotararii, potrivit dispozitiilor art. 197 alin. (2).

Judecata in prima instanta
Daca aparatorul ales nu se prezinta la termenele de judecata, cand prezenta sa este obligatorie si acesta nu-si poate justifica lipsa, instanta poate aplica aparatorului o amenda de la 500 lei la 5.000 lei.

Alaturi de organele judiciare si de parti, la judecata in prima instanta participa si alte persoane precum: martori, experti, interpreti.
Prezenta acestor persoane este asigurata prin intermediul institutiei citarii partilor.

Lipsa nejustificata a martorului este sanctionata cu o amenda judiciara de la 250 lei la 5.000 lei.

2. Obiectul judecatii in prima instanta

Asa cum rezulta din dispozitiile art. 317, judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare al instantei, iar in caz de extindere al procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea.

Judecata in prima instanta
In acceptiunea art. 317, prin fapta aratata in actul de sesizare nu se poate intelege numai simpla referire la o anumita fapta mentionata in rechizitoriu ci la descrierea acelei fapte intr-un mod susceptibil de a produce consecinte juridice, de a investi instanta.

Daca o astfel de conditie nu este indeplinita nu se poate sustine ca instanta a fost investita cu o fapta aratata in actul de sesizare.
Obiectul judecatii il poate forma si faptele si persoanele pentru care, in conditiile art. 2781 alin (8) litera c), judecatorul care a examinat plangerea persoanei interesate impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata a dispus desfiintarea acesteia si a retinut cauza spre judecare.

3. Extinderea obiectului judecatii (art. 335 art. 336 art. 337)

Are loc in cursul judecatii, cand in urma probelor administrate se constata elemente defapt noi pe care procurorul nu le-a avut in vedere la intocmirea rechizitorului si care depasesc in rem si impersonal obiectul judecatii.

Elementele noi se pot referi la alte acte materiale, alte infractiuni savarsite de inculpat, alte persoane participante la savarsirea infractiunii ce face obiectul cauzei.

In toate aceste situatii legea permite extinderea obiectului judecatii cu respectarea anumitor reguli.
Extinderea obiectului judecatii poate avea loc numai in cursul judecatii in prima instanta.

4. Desfasurarea judecatii in prima instanta
a. Norme comune priviind desfasurarea judecatii.

In fiecare etapa a judecatii se efectueaza urmatoarele activitati de judecata:

- luarea masurilor de pregatire a sedintei de judecata;
- desfasurarea sedintei de judecata;
- deliberarea si luarea hotararii.

Fiecare din aceste activitati au o reglementare deosebita in raport cu etapa de judecata careia ii apartine dar sunt si norme comune care le reglementeaza, indiferent din etapa din care fac parte.

b. Norme comune priviind luarea masurilor de pregatire a sedintei de judecata.
Fixarea termenului de judecata.
In vederea repartizarii dosarelor pe complete acestea sunt transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.
Dosarele repartizate pe complete in mod aleatoriu sunt preluate de presedintele sau de unul din judecatorii completului care ia masurile necesare in scopul pregatirii sedintei de judecata.
Verificari priviind arestarea inculpatului (art. 3002)