Jurisdictia penala internationala

Trimis la data: 2009-06-28
Materia: Drept
Nivel: Facultate
Pagini: 4
Nota: 9.74 / 10
Downloads: 1046
Autor: Aurelia
Dimensiune: 224kb
Voturi: 6
Tipul fisierelor: pdf
Acorda si tu o nota acestui referat:
Necesitatea unei jurisdictii penale internationale.
Dreptul penal international a cunoscut pâna în prezent progrese remarcabile în plan material, prin adoptarea unor importante conventii internationale de reglementare a colaborarii în diverse domenii, care cuprind si dispozitii cu caracter penal pentru sanctionarea încalcarilor grave ale prevederilor acestora, sau prin încheierea unor conventii cu caracter pur penal de incriminare si sanctionare a unor fapte grave ce aduc atingere unor valori universale.
În plan jurisdictional, al crearii unor institutii judiciare internationale, care sa puna în aplicare normele de drept material consacrate, realizarile sunt, însa, mai putine. În lipsa unei asemenea jurisdictii penale, sanctionarea infractiunilor internationale continua
sa fie realizata, cu unele exceptii limitate si conjuncturale, în cadru national, de catre instantele penale ale fiecarui stat.

Conventiile internationale prin care se incrimineaza anumite fapte penale cuprind prevederi potrivit carora statele membre se angajeaza, în conformitate cu principiul aut dedere aut judiciare, sa caute pe autorii respectivelor infractiuni si sa-i pedepseasca indiferent de cetatenia acestora ori a victimelor lor, de locul unde au fost comise faptele, sau, în cazul în care nu considera necesar sau posibil sa o faca, sa-i extradeze altui stat interesat, precum si sa coopereze
între ele, astfel ca acestia sa nu ramâna nepedepsiti, ele exercitând în acest mod, o competenta universala cu caracter alternativ.

Conventiile internationale respective nu stabilesc, însa, si reguli de drept judiciar sau procedural, în afara unor dispozitii destul se sumare referitoare la obligatia respectarii de catre instantele judecatoresti nationale a garantiilor procesuale general recunoscute si comune legislatiei penale a statelor civilizate.

În baza conventiilor internationale care asigura protectia umanitara a victimelor conflictelor armate, statele parti s-au angajat sa ia toate masurile legislative sau de alta natura, necesare pentru reprimarea infractiunilor grave, cu caracter de crime internationale, definite în
cuprinsul acestora. Astfel, Conventiile de la Geneva din 1949 care stabilesc masuri pentru protectia combatantilor/necombatantilor ori a persoanelor civile si bunurilor acestora pe timpul conflictelor armate pe uscat sau pe mare (art.49 al Conventiei I, art.50 al Conventiei a II-a, art.105-108 si 129 ale Conventiei a III-a si art.146 al Conventiei a IV-a), Protocolul aditional I si II la aceste conventii, încheiat în 1977, precum si Conventia de la Geneva din 1954 pentru protectia bunurilor culturale în caz de conflict armat (art.28) impun statelor semnatare, între altele, trei categorii de obligatii: de a incrimina în legislatia nationala faptele grave de încalcare a regulilor umanitare, de a sanctiona persoanele care comit infractiuni da aceasta natura si de a asigura anumite garantii de ordin procedural pentru inculpati referitoare la judecata, dreptul de aparare, caile de recurs sau executarea pedepselor.

Asemenea obligatii sunt asumate de catre statele parti si în cuprinsul conventiilor referitoare la reprimarea altor infractiuni internationale, cum ar fi genocidul (art.V al Conventiei din 1948), terorismul (art.1 al Conventiei din 1937), traficul de stupefiante (art.36 al Conventiei unice asupra stupefiantelor din 1961) etc.

Sanctionarea potrivit jurisdictiilor nationale a infractiunilor incriminate prin conventii internationale constituie o modalitate juridica necesara, dar nu si suficienta. Practica a dovedit ca
lipsa unei jurisdictii internationale permanenta si impartiala, competenta sa judece toate infractiunile cu caracter international, astfel cum acestea sunt definite si caracterizate prin conventiile respective, constituie o lacuna majora a dreptului international actual, cu consecinte defavorabile pentru comunitatea internationala în efortul tot mai organizat al acesteia de a controla fenomenul infractional si de a sanctiona pe cei ce încalca legalitatea internationala.

Daca în cazul infractiunilor savârsite de catre persoane particulare acest inconvenient este în mare masura limitat prin formele de colaborare internationala institutionalizate în cuprinsul conventiilor (asistenta judiciara, extradarea, comisiile rogatorii, cooperarea în prinderea infractorilor etc.), în cazul celorlalte crime (contra pacii, împotriva umanitatii si de razboi), care constituie cele mai grave încalcari ale dreptului international, posibilitatea ca faptele sa fie
pedepsite de catre tribunalele nationale este redusa, daca nu iluzorie, deoarece asemenea infractiuni sunt cel mai adesea inspirate sau ordonate de catre guvernele statelor.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.