Lacul - argumentare

Trimis la data: 2007-02-15
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 7.45 / 10
Downloads: 2443
Autor: Ciprryan19
Dimensiune: 6kb
Voturi: 77
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Lacul .Mihai Eminescu (1850-1889) este cel mai mare poet roman si unul dintre marii poeti ai lumii.Poetul debuteaza in 1866, cu poezia „La mormantul lui Aron Pumnul”,scrisa la moartea profesorului sau de limba romana. La 25 februarie 1866, publica prima poezie semnata Eminescu: „De-as avea…”, aparuta in revista „Familia” de La Oradea, editata de Iosif Vulcan. In timpul vietii, Eminescu a publicat un singur volum de „Poesii”(1883), ingrijit de criticul Titu Maiorescu.Lacul .
Poezia „Lacul” apare pentru prima data la 1 septembrie 1876 in „Convorbiri literare”, revista societatii „Junimea” din Iasi.
Titlul poeziei sugereaza spatiul asteptarii si al sperantei. Aceasta cuprinde doua planuri: cel real, care este alcatuit din prima si ultima strofa si cel ireal, ce contine strofele III si IV.Strofa a II-a este partea de trecere intre planul real si cel ireal.

In prima strofa a poeziei Lacul, autorul descrie planul natural, un tablou plin de natura.Aici intalnim trei epitete: „lacul codrilor aalbastru”, „nuferi galbeni” si „circuri albe”.In cea de-a doua strofa, poetul folososte verbe la modul indicativ. Pronumele personal „ea” sugereaza iubita, pe care poetul o asociaza astrelor: „Ea din trestrii sa rasara”.In strofa a III-a, indragostitul imagineaza clipa de iubire, care este o modalitate de incadrare in armonia cosmica.

Poetul foloseste in poezia Lacul imagini auditive: „glas de ape” si verbe la modul conjunctiv „sa sarim in luntrea mica/si sa scap din mana carma/si loptile sa-mi scape.”Strofa a IV-a sugereaza faptul ca cei doi scot clipa de iubire din real si o proiecteaza in planul visului: „Sa plutim cuprinsi de farmec/Sub lumina blandei lune/Vantu-n trestii lin fosneasca/Unduioasa apa sune.” Aici intalnim doua inversiuni „blondinei lune” si „unduioasa apa” si doua imagini auditive „vantu-n trestii lin fosneasca”, „unduioasa apa sune”.

In ultima strofa a poeziei, punctele de suspensie sugereaza dezamagirea indragostitului, pentru ca iubita nu apare.Dupa trecerea visului, natura pateste, iar tristetea devine cosmica.
Iubirea se impleteste cu sentimentul unei naturi pline de lumina si miscare, dorinta cu regretul, amintirea cu nostalgia si cu nesiguranta. „Dar nu mai vine,…singuratic/in zadar suspin si sufar….”
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.