Lacul de Mihai Eminescu

Trimis la data: 2010-04-18
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 8.58 / 10
Downloads: 538
Autor: Hlihor Lenuta, Loc. Baia, Jud. Suceava, Cod 7
Dimensiune: 10kb
Voturi: 17
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850- 15 iunie 1889) s-a înscris în romantismul european prin tema iubirii şi a naturii, care este predominantă în lirica sa. La Eminescu, natura are două ipostaze, una terestră şi una cosmică, interferate în mod armonios, în cadrul căreia îndrăgostiţii oficiază un adevărat ritual al iubirii. Natura terestră apare cu elemente specifice ale spaţiului românesc: coderul, izvoarele, salcâmul, teiul, lacul, trestiile, văzute în veşnica rotire a anotimpurilor. Natura terestră este ocrotitoare, caldă, uneori sălbatică, participând mereu la frământările îndrăgostitului şi constituind cadrul cel mai potrivit al dragostei şi meditaţiei.
Poezia „Lacul” este o creaţie lirică, întrucât poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele de iubire manifestate într-un cadru rustic, într-o formă idealizată. Poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere.

Poezia „Lacul” de Mihai Eminescu a fost publicată în revista „Convorbiri literare” la 1 septembrie 1876 şi se înscrie în tema iubirii şi a naturii, temă fundamentală în lirica „poetului nepereche” (George Călinescu).

Titlul numeşte simbolic cadrul naturii feerice, printr-unul dintre cele mai întâlnite elemente din lirica eminesciană, lacul. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea: trestiile, barca, luna, nuferii, converg necontenit către lacul din mijlocul codrului. În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu, apa este un element al vieţii, al profunzimii trăirilor interioare, sugerând intensitatea sentimentului de iubire ideală şi visul împlinirii acesteia în cadrul unei naturi feerice, ocrotitoare.

Tema poeziei o constituie aspiraţia sinelui poetic pentru o iubire ideală, o poveste de dragoste imaginată într-un cadru natural rustic, cu care se contopeşte trăirea interioară a eului liric.Structură şi semnificaţii.Poezia „Lacul” este alcătuită din cinci catrene (strofe de câte patru versuri), organizate gradat ca stare sufletească, de la speranţa împlinirii iubirii până la tristeţea sfâşietoare din final.

Compoziţional, poezia poate fi structurată pe două planuri, unul real, exterior, care cuprinde tabloul descriptiv al naturii şi altul ideal, interior, al visului de împlinire a iubirii absolute.

Strofa întâi descrie cadrul naturii, decorul în care eul liric va exprima dorinţa arzătoare de a simţi în profunzime sentimentul de iubire absolută. Imaginea vizuală, construită prin epitete cromatice, a lacului „albastru”, încărcat de „nuferi galbeni”, este la început statică, apoi creşte în dinamism, în mişcare, umanizându-se, deoarece tresare emoţional „în cercuri albe”. Tabloul naturii anticipează, astfel, emoţia îndrăgostitului în aşteptarea nerăbdătoare a iubitei.

Strofa a doua compune spaţiul interior al trăirii, al visării eului liric la iubirea ideală. Motivul aşteptării este relevat prin verbe ce exprimă nesiguranţa, incertitudinea „parc-ascult”, „parc-aştept”, stare accentuată şi de repetiţia acestora. Nerăbdarea îndrăgostitului de a-şi întâlni iubita este exprimată încă din primul vers: „Şi eu trec de-a lung de maluri”.

Folosirea verbelor la conjunctiv sugerează speranţa, visul de împlinire a iubirii, posibila fericire fiind vizualizată prin gesturile tandre, mângâietoare: „să răsară”, „să-mi cadă”. Eventualitatea împlinirii visului de iubire este în concordanţă cu posibilul cuplu, realizat de poet prin două pronume personale, „eu” şi „ea”, care sugerează, pe de o parte, confesiunea sinelui poetic, iar pe de altă parte, unicitatea iubitei, pronumele fiind subliniat grafic. Iubita este, aşadar, „ea”, unică, singura care ar putea să-l facă fericit.

Strofele a treia şi a patra imaginează, în continuare, eventuala poveste de iubire, idila, care se manifestă ca un ritual încărcat de emoţia posibilei întâlniri: „Să sărim în luntrea mică / Îngânaţi de glas de ape, / Şi să scap din mână cârma, / Şi lopeţile să-mi scape;”. Verbele sunt tot la conjunctiv, pentru că întâlnirea nu este reală, ci ea se petrece numai în imaginaţia îndrăgostitului, ca dorinţă arzătoare a eului liric de contopire a cuplului de îndrăgostiţi, într-o iubire ideală: „să sărim”, „să scap”, „să-mi scape”, „să plutim”, „foşnească”, „sune”. Imaginile vizuale se împletesc cu imaginile auditive, natura fiind participativă la sentimentele profunde de iubire în eventualitatea împlinirii cuplului, idee sugerată prin personificarea „Îngânaţi de glas de ape”.

Vizual, natura este dominată de „lumina blândei lune”, care este şi ea personificată prin epitetul „blândă” şi care la Eminescu este astrul tutelar, care veghează evenimentele ce se petrec pe pământ. Elementele auditive sunt exprimate prin sintagme sugestive pentru ipostaza naturii de participant activ şi sensibil la zbuciumul interior al eului liric, în dorinţa de împlinire a cuplului de îndrăgostiţi: „îngânaţi de glas de ape”; „vântu-n trestii lin foşnească”, „unduioasa apă sune!”. Din aceste strofe se desprinde şi ideea armoniei perfecte între planul real, al naturii şi planul ideal, al visului de iubire absolută, dintre planul exterior, al decorului natural şi cel interior, al sentimentelor.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.