Legile silogismului

Legile silogismului.Avem un exemplu de silogism, redat intr-o forma de exprimare standard. Propozitiile de deasupra liniei reprezinta premisele, iar propozitia asezata sub linie este concluzia.

Legile silogismului.In alcatuirea silogismului apar trei si numai trei notiuni, numite “termenii silogismului". Pentru a descoperi functiile acestor notiuni, vom porni de la concluzie. Concluzia este o propozitie universala afirmativa careia ii corespunde formula SaP. in care S=plutoniu, iar P=element radioactiv.

Subiectul concluziei, numit "termen minor", reapare la nivelul premiselor; in exemplul de aici el apare tot ca subiect logic al celei de-a doua premise, motiv, pentru care aceasta se numeste "Premisa minora". La randul sau, predicatul concluziei, numit "termen major", reapare in cealalta premisa (in exemplul nostru tot ca predicat logic), motiv. pentru care aceasta premisa se numeste "Premisa majora".

Din analiza premiselor, care in exemplul nostru sunt tot propozitii universal afirmative, reiese ca in arara termenilor minor si major, care impreuna sunt numiti "termeni extremi", in silogism apare si o a treia notiune, comuna ambelor premise si numita "termen mediu", deoarece are functia de a pune in evidenta (de a mijloci) raportul dintre termenii extremi, raport pe care concluzia silogismului il reda explicit.

Din acest motiv., termenul mediu. redat simbolic prin litera "M", apare exclusiv la nivelul premiselor. In exemplul nostru, M=element transuranic apare ca subiect logic al premisei majore si ca predi¬cat al minorei, in aceste conditii, schema de inferenta din dreapta reda structura logica a silogismului analizat, iar reprezentarea grafica alaturata ei, construita dupa metoda Euler, reda explicit raportul dintre termenii acestui silogism. Din diagrama se poate observa ca la nivelul silogismului regasim un raport special intre notiuni, raportul gen-specie.