Lev Davidovici Trotki

Trimis la data: 2007-04-02
Materia: Istorie
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 8.08 / 10
Downloads: 378
Autor: Ovidiu Z.
Dimensiune: 151kb
Voturi: 27
Tipul fisierelor: pdf
Acorda si tu o nota acestui referat:
Lev Davidovici Troţki (rusă: Лев Давидович Троцкий;) (26 octombrie stil vechi)/7 noiembrie (stil nou) 1879 - 21 august 1940), născut Lev Davidovici Bronstein (Лев Давидович Бронштейн), a fost un revoluţionar bolşevic şi intelectual marxist. El a fost un politician influent la începuturile existenţei Uniunii Sovietice, mai întâi Comisar al poporului pentru politica externă iar mai apoi ca fondator şi prim comandant al Armatei Roşii şi Comisar al poporului pentru apărare.
A fost de asemenea membru fondator al Politburo-ului. În urma luptei pentru putere cu Iosif Vissarionovici Stalin din anii 1920, Troţki a fost dat afară din Partidul Comunist şi a fost deportat din Uniunea Sovietică. A fost în cele din urmă asasinat în Mexic de un agent sovietic. Ideile lui Troţki formează bazele teoriei comuniste cunoscute sub numele de troţkism.

Activitatea revoluţionară

Fotografie din dosarele Ohranka, circa 1900Troţki a făcut cunoştinţa cu marxismul în 1896, pe când era la şcoala din Nicolaev unde studia matematca. A fost pentru prima oară arestat în 1898, pe vremea când era organizator al Sindicatului Muncitorilor din Sudul Rusiei şi a fost condamnat la doi ani de închisoare. În această perioadă s-a căsătorit cu prima lui soţie, Alexandra Sokolovskaia. În 1900 a fost condamnat la patru ani de exil în Siberia, unde i s-au şi născut primele două fiice. E evadat din Siberia şi şi-a luat numele de Troţki de la un temnicer întâlnit în Odessa. A plecat la Londra unde s-a alăturat lui Vladimir Ilici Lenin, editorul şi directorul ziarului Iskra Scânteia al Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia.

A participat la Congresul al doilea al PSDMR ţinut la Londra în vara anului 1903 iar, în disputa internă care a divizat partidul, a luat partea menşevicilor împotriva lui Lenin. Deşi ataşamentul faţă de ideile menşevice a fost de scurtă durată, proastele relaţii cu Lenin au durat următorii 14 ani.

În 1905 el s-a reîntors în Rusia. El a fost ales preşedinte al Sovietului deputaţilor muncitorilor din Sankt Peterburg. Implicarea sa în greva generală din octombrie şi sprijinul acordat rebeliunii armate au dus la condamnarea sa la exil pe viaţă. În ianuarie 1907, el a evadat din exil şi s-a refugiat la Londra, unde a participal la Congresul al cincilea al PSDMR. În octombrie, s-a mutat la Viena, unde a editat ziarul social-democrat Pravda (Adevărul), care era introdus prin contrabandă în Rusia. A fost unul dintre numeroasele ziare revoluţionare ruse care au purtat acelaşi nume şi nu a avut nici o legătură cu ziarul oficial de mai târziu al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Pravda.

Cum se apropia războiul, Troţki s-a mutat în Elveţia neutră, iar mai apoi în Franţa. A fost expulzat din Franţa şi trăia în oraşul nord-american New York, când în februarie 1917 a izbucnit Revoluţia rusă şi ţarul Nicolae al II-lea a fost detronat. A părăsit New Yorkul în martie la bordul vasului S.S. Christiania Fiord, dar a fost interceptat de oficialii marinei britanice în Halifax, Nova Scotia. Troţki şi alţi cinci compatrioţi au fost arestaţi şi mai multe milioane de dolari în aur au fost confiscate de pe vapor.

El a ajuns până la urmă în Rusia în luna mai a aceluiaş an. De la întoarcerea sa, a fost un sprijinitor al poziţiei bolşevice. Aderând la această formaţiune câteva luni mai târziu. Troţki a fost implicat în mod activ în eforturile de răsturnare a guvernului provizoriu condus de Alexandr Kerenski şi a fost membru al Sovietului din Petrograd.

După victoria Revoluţiei Ruse

Troţki alături de trupele de pe frontul polonez, 1919După venirea la putere a bolşevicilor, el a devenit Comisar al Poporului pentru Afacerile Externe, având ca sarcină importantă negocierea tratatului de pace cu Germania şi aliaţii ei. Dar retragerea de la negocieri din 10 februarie 1918 a provocat invazia germană pe 18 februarie. Succesele rapide germane a obligat regimul sovietic să semneze un tratat foarte dezavantajos pe 3 martie la [[Tratatul de la Brest-Litovsk]|Brest-Litovsk]].

Ca urmare, Troţki a demisonat din postul său diplomatic. În luna martie a aceluiaş an a fost numit Comisar al Poporului pentru Afacerile Armatei şi Flotei. (Нарком по военным и морским делам, Нарком армии и флота) (1918-1925). În septembrie 1918 a fost numit preşedinte al [[Consiliul Militar Revoluţionar]|Consiliului Militar Revoluţionar]] al Republicii (Реввоенсовет). Ca fondator şi comandant al Armatei Roşii, îi aparţin meritele succeselor sovietice în lupta cu Armata Albă şi victoriei în lungul şi violentul război civil.

În martie 1921 a organizat şi a condus represiunea rebeliunii din Kronstadt. Aceasta a fost ultima revoltă importantă împotriva guvernării bolşevice şi un eveniment important în istoria luptei clasei muncitoare.

Datorită bolii şi mai apoi morţii lui Lenin, Stalin a fost capabil să-şi consolideze puterea în partid şi în guvern. În acest moment, Troţki a fost încapabil sau nu a dorit să se opună lui Stalin. Neacţionând la Congresul al XII-lea al Partidului din 1923, în special în problema Testamentului politic al lui Lenin care cerea îndepărtarea lui Stalin, Troţki a pierdut orice şansă să îl învingă pe Stalin care, sprijinit de Lev Kamenev şi de Grigori Zinoviev, a fost în stare să preia controlul Partidului Comunist. Troţki şi susţinătorii săi au format Opoziţia de stânga, care a luptat în interiorul Partidului Comunist câţiva ani împotriva conducerii lui Stalin şi a platformei sale politice.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.