Lingvistica, stilistica, poetica

Trimis la data: 2010-10-14
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 12
Nota: 9.76 / 10
Downloads: 39
Autor: Maria Horea
Dimensiune: 25kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
"Daca vrem sa intelegem limbajul in operatia lui semnificanta originara, trebuie sa ne prefacem a nu fi vorbit niciodata, sa operam asupra-i o reductie fara de care s-ar ascunde inca si mai mult ochilor nostri, intorcindu-ne la ceea ce ne semnifica, sa-l privim precum surzii pe cei ce vorbesc, si sa comparam arta limbajului cu celelalte arte, care nu recurg la el, sa incercam a-l vedea ca pe o asemenea arta muta".
Interesul major pe care l-a aratat Caracostea studiului limbii a fost determinat de doi factori principali. Cel dintii tine de conceptia autorului despre liniile de forta si etapele propriului proiect teoretic; era vorba nu numai de a se servi de lingvistica drept stiinta-pilot, in sensul de model metodologic asigurind mult-rivnita stiintificitate, dar de a face din studiul limbii prima etapa in studiul literaturii nationale.

Dupa cum afirma Caracostea in, poate, cea mai des citata explicitare a viziunii sale, "Vad literatura nationala ca o cladire, al carei prim etaj este adinc fundat in limba noastra, prima forma a destinului nostru expresiv. Din boltile acestei parti, in care este cimentata toata vlaga intuitiunilor noastre stravechi, creste al doilea etaj: creatiunea poporana orala; iar peste aceasta, clestarul implinirilor noastre culte" [2].

Cel de-al doilea factor este datorat situarii lui Caracostea in contemporaneitatea formalismului interbelic - si a interesului manifestat de acesta fata de problemele limbii. Intr-un context stiintific in care lingvistica (si disciplinele derivate dintr-insa, precum poetica ori stilistica) tinde sa ocupe locul central, parasit de istoria literara in declin, in epistema ultimei virste a modernismului, Caracostea s-a numarat printre teoreticienii care au intuit atit beneficiile posibile, cit si riscurile unei atari solutii, in timp.

In cele din urma, nu altcuiva decit lui insusi confratii contemporani (ca si critica postbelica, in parte) ii vor face o "vina" din spatiul prea amplu pe care l-ar fi acordat fenomenelor lingvistice in studiile sale. Nu in sensul criticilor acelora, trebuie remarcat totusi ca felul cum a inteles Caracostea sa-si construiasca proiectul teoretic, la dimensiuni uriase, il incadra, dintru inceput, in teritoriul unor strategii perdante, pentru ca erau irealizabile intr-o viata de om.

Daca, astazi, dupa mai bine de o jumatate de secol de la conturarea acestui proiect, putem sa admiram intuitiile savantului, care l-au determinat sa incerce imposibila sinteza intre un formalism nesaussurian si un neohumboldtianism (in buna masura) avant la lettre, daca putem sa-i gasim, retroactiv, puncte de sprijin si confirmare in gramatica generativa (post-saussuriana si neohumboldtiana, aceasta), in epoca sa Caracostea isi propusese, ca intotdeauna, sa implineasca imposibilul.

Lingvistica lui - tot mai mult, tot mai explicit, o stilistica - ar fi trebuit sa isi raspunda (ca punct de plecare), simetric, cu un sfirsit al traseului teoretic - in filosofia culturii, in analiza globala a stilului ca imanenta. Coerenta proiectului - indiscutabila - este, probabil, cea care insufla entuziasmul afirmatiilor proiective ale lui Caracostea, atunci cind e vorba de a vedea in limba (in limba nationala - nuanta asupra careia vom reveni in cele ce urmeaza) exemplarul spatiu specular, "punerea in abis" a morfologiei unei intregi culturi.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.