Literatura interbelica de la Filiala la Neikos

Trimis la data: 2010-03-25
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 12
Nota: 9.82 / 10
Downloads: 0
Autor: Bianca Gore
Dimensiune: 28kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
In poemul filosofic Despre natura, Empedocle concepuse un model cosmologic pulsatoriu, in care universul este condus alternativ de doua principii contrare: OiXta (iubirea) si NEIKOC; (ura). Cind lumea este stapinita de Filia, toate elementele intra intr-o armonie si coeziune perfecta, alcatuind un amestec omogen, ginditor, divin, Sphairos. Cind Ura patrunde in corpul cosmic, ea incepe sa desparta membrele acestuia, sa izoleze elementele, pina la separarea lor completa. Un proces similar traverseaza literatura romana in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. El poate fi pus in evidenta urmarind modul in care scriitorii concep relatia dintre barbat si femeie, metamorfoza pe care o sufera ideea de cuplu de la romancierii inceputului de secol la cei interbelici.
Este vorba de doua formae mentis ce individualizeaza fara putinta de confuzie doua formule narative. Romanul de la sfirsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului XX asaza cuplul intr-o para-!HgTriaidilic-romantica. N. Filimon, M. Kogalniceanu, Duiliu Zamfires&u, I. Agarbiceanu, imagineaza relatia dintre barbat si femeie ca peo microarmonie ce restabileste o oaza de paradis in mijlocul unei lumi mai mult sau mai putin corupte. Gheorghe si Maria, Manoil si Zoe, Mihai si Sasa, Vasile si Elenuta refac o enclava de puritate in fata fortelor disolutive ale avaritiei, dorintei de parvenire, poftei de putere, pulsiunii de distrugere.

CupluTreproduce modelul androginului, impus cu autoritate de catre proza si poezia lui Mihai Eminescu. Acestpattern romantic poate fi pus sub semnul Filiei, al Eresului cosmogonic, ce uneste laturile contrare ale lumii. Barbat si femeie, inger si demon, lumina si intuneric, sus si jos, realitate si vis, micro si macro-univers se ating in intreg.
Dar Neikos sfirseste prin a ataca si distruge acest bastion al armoniei reprezentat de cuplul romantic. Deja in romanele lui
Filimon sau Agarbiceanu, personajele angelice faceau o figura palida si desueta, in comparatie cu personajele negative, mult mai vii si veridice din punct de vedere estetic, semn ca formula idilic-romantic nu mai facea fata celei realist-naturaliste.

Mitul androginului, scos la suprafata de mentalitatea romantica, sufera din nou o ocultare, in sens heideggerian. Daca la Eminescu el iradia in plin plan, ca un numinosum contactat direct, la scriiAZtorii interbelicii el si-a reluat pozitia scufundata. O realitate cenusie si apasatoare, invrajbita, refuleaza modelul arhetipal al eresului, care se stravede tot mai indepartat si cu mai mare greutate. Dificultatea sporita de a actualiza nunta mistica poate fi pusa in evidenta in romanul Adam si Eva al lui Liviu Rebreanu, construit si el pe tema eminesciana a avatarilor care isi cauta jumatatea androgina.

"Uitarea" face ca momentul "recunoasterii" dublului sa intervina intotdeauna prea tirziu, intr-un moment cind existenta protagonistilor ia sfirsit in mod dezastruos. Literatura interbelica duce la bun sfirsit aceasta schimbare profunda de mentalitate, ce atrage criza modelului romantic al erosului. Originea ei se afla in miscarile subterane ce au avut loc in modernitatea vieneza. Pierderea reperelor de individualizare sexuala si criza identitatii genurilor ce a izbucnit in literatura fin-de-siecle a ruinat polarizarea masculin-feminin si a dizolvat ideea de cuplu. Arhetipul romantic al androginului, reinviat de mentalitatea decadenta, ajunge la o expansiune maxima, care ii provoaca dezagregarea.

O data cu disparitia principiului com-plementaritatii, contrariile isi pierd coerenta, anulind ideea de conjunctie alchimica a sexelor. Armonia dintre indragostiti disAZpare, Erosul este inlocuit de catre Neikos, forta de disolutie si vrajba, in mod exemplar, romanul care deschide "noua structuAZra" se numeste Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razAZboi. Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Mihail Sebastian, Gib Mihaescu, George Calinescu devin martorii metamorfozei pe care o sufera imago-u cuplului in imaginarul colectiv interbelic.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.