Literatura religioasa a Basarabiei

Referat

Tema: Literatura religioasa a Basarabiei

Executat de elevul

clasei a 7^f Iacovlev Pavel

Liceul teoretic "Nicolae Iorga"

Chisinau 2001

Literatura religioasa. Un mare rol în viata culturala a Basarabiei
l-au jucat tipariturile bisericesti, editarea altor carti cu caracter
religios. Dar si aici s-a urmarit scopul realizarii politicii
coloniste tariste.

Prin activitatea lor culturala în aceasta perioada s-au evidentiat
mitropolitul Gavril Banulescu-Bodoni si continuatorul operei sale,
arhiepiscopul Dmitre Sulima. Aceste doua figuri remarcabile,
reprezentanti ai bisericii, au muncit cu mult sârg pe tarmul editarii
literaturii bisericesti. Meritul lui Banulescu-Bodoni consta în faptul
ca el a ramas cu credinciosii basarabeani, nu s-a refugiat în Rusia, a
activat în interesele populatiei bastinase. Originar din Ardeal, si-a
facut studiile la Academia Duhovnicaesca din Kiev, apoi, fiind
sustinut de conducerea Rusiei, a devenit mitropolit al Kievului, iar
mai târziu - exarh al Mitropoliei Moldovalahei. Dupa anexarea
Basarabiei este numit de catre sfântul Sinod al bisericii ortodoxe
ruse mitropolit al Basarabiei. La insistenta lui Sf. Sinod a permis
Mitropoliei Basarabiei sa editeze în limba româna carti bisericesti.
Scopul urmarit era sa înzestreze bisericile, manastirile, schiturile
cu carti duhovnicesti în limba nationala, "acea latineasca, fiindca
din ea se trage si se poate îmbogati acea nationala"

La 31 mai 1814 este deschisa Tipografia din Chisinau-eveniment
important în viata culturala a Basarabiei. Mitropolitul Gavril
Banulescu-Bodoni a tradus, a îngrijit, a corectat aproape toate
tiparituri editate în aceasta tipografie în primii ani fiintare a ei.
Astfel, sub conducerea si cu particulare lui nemijlocita au fost
praduse si editate în 1815-1820 urmatoarele lucrarii: Liturghia,
Molitvenic, Noul Testament, Biblia, Tipicul, Bucoavna moldoveneasca si
altele.

Stefan Ciobanu sublinia sa sub aspect tehnic cartile tiparite de
Gavriil Banulescu-Bodoni sânt în continuare a vechii arte românesti de
tipar. Ele poarta pecetea aceleiasi griji a editorului pentru a da o
carte frumoasa.

"Mitropolitul Gavriil A dat bisericii basarabeane o directie nationala
româneasca, care a dominat n tot timpul stapânirii rusesti. La
biserica Sfântul Ilie din Chisinau, ca si la alte biserici din
Basarabia, cartile tiparite de mitropolitul Gavriil au fost folosite
pentru serviciul divin chiar si dupa eliberarea Basarabiei de sub
jugul Rusiei tariste.

Dupa moartea mitropolitului Gavriil (1821) cauza lui a fost continuata
cu mari dificultati de arhiepiscopul Dimitrie Sulima, de origine
ucrainean, nascut în 1772 în târgusorul Novaia Vodologa din
guvernamântul Krakoviei. Dimitrie Sulima a absolvit Seminarul Teologic
din Poltava, unde fusese profesor si rector Gavriil Banulescu-Bodoni,
apoi a urmat scoala de marina din Nicolaev. Dupa 1812, Cu concursul
lui Gavriil Banulescu-Bodoni, a fost numit vicar al Mitropoliei
Basarabiei, iar între 1821-1844 a ocupat postul de arhiepiscop al
Basarabiei

În aceasta perioada au fost editate o serie întreaga de lucrari:
Instructia pentru bulgarii colonisti, asezati în Basarabia de I. N.
Inzov; Bucoavnele Româno-rusesti, pentru datoriile presvitelor de
popor, începuturile învataturii crestinesti si altele. Dupa 1844 la
tipografia din Chisinau sînt retiparite cartile editate anterior în
Tarile Românesti. Majoritatea lor prezentau un viu interes si se
raspândeau în bisericile atât din Transilvania, cât si se raspândeau
în bisericile atât din Transnistria, cât si din Moldova de peste Prut.
În anii 50-60 ai secolului XIX au fost, de asemenea, tiparite
lucrarile: Apologhionul, Octoih, Ciaslovne, Colectie de bucati cu
continut dogmatico-religios si altele.

În 1883 tipografia eparhiala a fost închisa. Acesta a constituit o
lovitura serioasa culturii românesti, data de arhiepiscopul
Chisinaului si Hotinului Serghie. Pentru acesti ani fixam apogeul
realizarii politicii si edeologiei de rusificare a bastinaselor
basarabeni dupa ce patrunde intens rusificarea.