Literatura universala din secolul al XX lea - tipicitate si inovatie

Trimis la data: 2009-09-08
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 11
Nota: 7.64 / 10
Downloads: 20
Autor: Violeta Pushneac
Dimensiune: 25kb
Voturi: 35
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Literatura universală contemporană, fiind marcată de noile tendinţe şi orientări din domeniile ştiinţei şi artelor, a stimulat marii scriitori ai acestui secol întru preocuparea de noi probleme fundamentale ale omului modern. Se remarcă încercarea de a esenţializa natura umană şi posibilităţile de afirmare a acesteia într-o epocă atît de complexă cum sînt cele modernă şi postmodernă.
Importanţa pe care o capătă, în termeni deosebiţi, critica literară, face şi mai strînsă legătura ei de dezvoltare cu ideile secolului încorporate în curentele literare şi relevînd o gamă de interpretări ale fenomenului literar. Obiectul criticii rămîne a fi textul, opera literară.

În literatura universală din secolul al XX-lea se impun două tipuri de literatură: una de tip realist, cu menirea de a continua tradiţiile literaturii realiste din epocile precedente, şi alta de tip modernist, cu accentul pus pe înnoirea literaturii atît la nivelul problematicii, al conţinutului, cît şi la nivelul formal (structură, compoziţie, genuri şi specii literare, procedee artistice ş.a.).

Realismul şi modernismul propagă anumite trăsături semnificative, care determină impactul literaturii cu epoca şi cu cititorul care observă inovaţiile. Realismul acestei epoci se asociază, de cele mai multe ori, cu ceea ce numim „tradiţionalism”, iar complexitatea curentului dat derivă din impactul pe care l-a avut asupra lui modernismul. Termenul „modernism” însă are mai multe semnificaţii:
- este un curent literar de la sfîrşitul secolului al XIX-lea în ţările Americii Latine, apoi în Spania, în Portugalia, marcat de influenţa parnasianismului şi a simbolismului francez (în sens restrîns);
- mişcarea sau curentul literar manifestat în cultura europeană de la cumpăna secolelor XIX-XX, continuînd pînă în a doua jumătate a secolului al XX-lea, opus tradiţionalismului, ce se caracterizează prin ruperea legăturilor cu tradiţia, anulînd-o, în consecinţă, şi prin înnoirea literaturii în spiritul epocii moderne (în sens larg);
- uneori, în modernism este încadrat şi avangardismul sau avangarda, ca formă extremă a modernismului, alteori modernismul este chiar identificat cu avangarda;
- în sens larg, termenul de modernism subsumează curentele avangardiste (futurismul, expresionismul, imagismul, dadaismul, suprarealismul etc.), manifestate şi ele – deşi diferit – în toate genurile literare.

Calificativele „modern-modernist” trebuie delimitate clar, care uneori se confundă sau se identifică. Nu orice operă modernă, creată în epoca modernităţii, e şi modernistă, în sensul de apartenenţă la curentul „modernismul”, dar toate operele moderniste sunt, totodată, şi moderne, adică novatoare. Acelaşi lucru se referă şi la calificativele „postmodern – postmodernist”: nu toate operele create în postmodernitate, deci postmoderne, sunt şi postmoderniste, adică aparţin curentului „postmodernismul”.

2) În literatura secolului al XX-lea se întrevede puterea romantismului cu amprentele sale în lirica promovată de curentele avangardiste precum: dadaismul, suprarealismul, futurismul, expresionismul, imagismul, ermetismul, naturismul ş.a. Accente deosebite se pun pe noutatea pe care o aduce opera scriitorului şi încadrarea acestei noutăţi în spectrul tematic al epocii, care ar fi: viaţa, moartea, timpul, sensul existenţei, idealul, iubirea, absolutul etc. Între toate curentele de avangardă din acest secol există un raport cantitativ, care denotă realităţile civilizaţiei recente şi destinul omului în cadrul acesteia.

Raportul dat poate stabili şi un coeficient măsurat între sfera subconştientului şi în explorarea adîncului conştiinţei umane. De exemplu mişcările de avangardă, cu implicaţii de nume ale renumiţilor scriitori din secolul al XX-lea, aveau tendinţe de a sparge tiparele literaturii precedente prin revolte spectaculoase, dar acest fapt conştient a impulsionat şi o marcă a subconştientului la nivel de „creare” a „noii literaturi”.

Nu este oare o reacţie a subconştientului ceea ce expun avangardiştii în replicile lor „conştiente” (după părerea acestora)?:
„Omul nu este decît ceea ce face el însuşi din sine” (existenţialiştii) sau „existenţa precede esenţa” (J. P. Sartre);

„Să ieşim din înţelepciune ca dintr-o carapace oribilă şi să ne aruncăm asemenea unor fructe pigmentate de orgoliu în gura imensă şi strîmtă a vîntului” (Marinetti, în „manifestul” curentului „futurismul”);

„Nu există nimic în spirit care să nu fie sau să poată deveni literă” (Isidore Isou, reprezentant al „lettrismului”);

„Exlorarea vieţii conştiente de apreciere, (...), îl fac pe om”(A.Breton, reprezentant al suprarealismului);

„Comportamentul nostru uman îşi relevă tot ridicolul său; orice întîmplare absolută şi inutilă; orice realitate; orice limbaj, să articuleze; să se dezagrege; să se golească de conţinut, astfel încît totul fiind lipsit de importanţă: ce putem face altceva, decît să rîdem de tot?” (E.Ionesco, „Eu şi piesele mele”, reprezentantul al „teatrul absurdului”);

„Naşterea „autorului” e o consecinţă a „morţii autorului”?” (R.Barthes în articolul „Moartea autorului”); „Vreau să fiu un poet nou atît în formă, cît şi în fond, dar – în opoziţie cu unii moderni care nu au o bază suficientă a artei lor – am gustul profund al marilor epoci, adică vreau să spun că stimez infinit Marele Secol şi, în mod particular, pe cei care au dreptul să se cheme clasici” (Guillaume Apollinaire).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.