Lobby in Uniunea Europeana

Trimis la data: 2014-11-13
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Facultate
Pagini: 95
Nota: 9.88 / 10
Downloads: 0
Autor: Raluca_F
Dimensiune: 122kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Procesul de formare a politicilor publice europene este un proces complex, in care intervin numerosi actori. Cel mai important rol il joaca institutiile Uniunii Europene. Dar un alt actor, din ce in ce mai important, il reprezinta grupurile de interese. Nu intamplator, Mazey si Richardson vorbesc despre "dezvoltarea graduala a unui stil european de a face politici, care pune accentul pe intermedierea grupurilor de interese" (Mazey, Richardson 1995 in Mazey, Richardson 2001, p. 1).
Si Luigi Graziano are o perspectiva dihotomica asupra teoriilor privind grupurile de interese. Astfel, se face distinctie intre perspectiva socio-centrica si cea stat-centrica. Prima se refera la traditia anglo-saxona, iar cea de a doua la traditia franceza. Aceste perspective corespund notiunilor de "public interest" si "interet general". Cele doua concepte ilustreaza doua viziuni diferite asupra a ceea ce inseamna Public. ", in prima sintagma, se refera la ceea ce o colectivitate detine in comun, dar si la un spatiu public (ca in jardin public, public square).

Acesta desemneaza o arena care apartine in aceeasi masura atat statului cat si societatii. Sfera publica pentru Habermas are o conotatie similara: se refera la ceea ce nu este privat in societatea civila (opinia publica, presa, piata, profesiile). Prin contrast, interet general nu poate fi decat prerogativa statului si a institutiilor acestuia. Nu poate fi pluralizata si presupune o vue d'ensemble a societatii si a nevoilor acesteia. Desi actorii sociali pot sa-ti urmareasca in mod liber diversele scopuri, ceea ce este comun, public, de importanta suprema pentru natiune cade sub jurisdictia exclusiva a statului"(Graziano 1998, p. 44).

Aceasta dihotomie se suprapune intr-o oarecare masura pe relatia dintre teoria corporatista si cea pluralista. Iata cum prezinta Enciclopedia Blackwell a Gandirii Politice modul in care aceste teorii abordeaza grupurile de interese: "Teoria corporatista s-a configurat in opozitie ferma cu pluralismul ca model al vietii politice axat pe grupuri de interese, dar pe masura rafinarii progresive a teoriei prin valorificarea dovezilor empirice, devine tot mai evident ca pluralismul si corporatismul nu trebuie privite ca alternative ce se exclud reciproc, ci ca puncte extreme ale unui continuum definit de gradul in care intre organizatiile de interese si stat s-au stabilit relatii monopoliste si de interdependenta. (...)
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.