Lostrita

LOSTRITA

Lostrita a fost inclusa in volumul Iubire magca (1966).Proza lui
Vasile Voiculescu exploreaza un fond totemic si arhetipal dezvaluind
prezenta constanta a unei stravechi civilizatii pastrata mai cu seama
sub forma ei rurala. Indeletnicirile mostenite din epoca de
piatra-pescuitul,vanatoarea si cresterea animalelor au ramas
ocupatiile predilecte ale locuitorilor si ele formeaza miezul epic al
celor mai multe povestiri. Tehnica narativa nu se departeaza de
montajul traditional ce coboara in timp prin Hanul Ancutei al lui
Mihail Sadoveanu la Decameronul lui Boccaccio,Povestiri din
Canterburry de Chaucer sau 1001 de nopti.

Naratorul relateaza unui grup de ascultatori intamplarile sovaitoare
frazele lasa impresia de lucru insuficient de finisat. Intamplarile
sunt enigmatice, si in padurile Carpatilor, pa vaile Baraganuli sau in
Delta Dunarii ies la iveala ceasuri si practici magice.

In aceasta lume apropiata de natura se desfasoara si actiunea din
povestirea Lostrita. Vasile Voiculescu dezvolta un mit frecvent
intalnit in literatura universala: atractia exercitata de sirene
asupra omului, adica motivul sirenei sau Ondinei. Folosi initial de
Homer in Odiseea motivul revine la Heine in Lorelai, la J. girodeaux
in Ondine, la Giuseppe Lampedusa in Profesorul si sirena. In
literatura romana mitul sirenei este amintit de Ion Creanga in
pPovestea lui Harap-Alb, Chima raului si prelucrat de Cezar Petrescu
in Aranca-stima lacurilor.

Trebuie mentionat ca spiritualitatea primitiva nu cunostea ruptura
dintre fictiune si realitate, dintre normal si anormal, dintre sacru
si profan. Recunoasterea si existenta fantasticului sunt posibile
numai atunci cand oamenii au aefectiv constiinta existentei
fantasticului.

In Lostrita, personajul principal este un flacau de pe Bistrita fromos
si voinic. De la oamenii din zona el afla povesti an de an imbogatite,
despre o lostrita misterioasa. Aliman este un primitiv ca mentalitate,
adica o fiinta care gandeste si actioneazza in limitele gandirii si
practicii arhaice, mistico-magice, perpetuate prin creeatiile
fantastice. Pentru el si semenii sai de pe Bistrita, lostrita lacoma
mai ales de carne de om, se poate oricand matarmofoza intr-o domnita
lungita la soare pe plaja de nisip arginiu.

Aliman crede in existenta lostritei nazdravane care ispiteste flacaii
cu farmecele sale si chiar ii ucide pe cei ce se incumeta sa o prinda
, dar care poate sa-I si fericeasca pentru scurt timp pe aceia mai
indrazneti si mai hotarati dintre ei. Prin urmare nu poate sa se spuna
ca Aliman are constiinta fantasticului.

Evenimentele relatate in Lostrita apar ca fantastice cititorului care
are o mentalitate diferita sau care face distinctia dintre fivtiune si
realitate, dintre normal si anormal, dar ele nu sunt deloc fantastice
pentru Aliman.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate



References

1. http://www.referat.ro/