Luceafarul

Trimis la data: 2004-05-07
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 9.89 / 10
Downloads: 12
Autor: Florin angel
Dimensiune: 10kb
Voturi: 155
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
În peisajul literar românesc, noutatea absoluta a poeziei eminesciene consta în bogatia si adâncimea cugetarii, în îndrazneala de a cuprinde necuprinsul în versuri adeseori simple, dar atât de tulburatoare prin incantatie orfica, prin percutanta ideatica, prin adevarul omenesc si intensitatea trairilor. Multi cititori avizati, chiar straini, precum francezul Alain Guillermou, au fost impresionati de modul în care un continut filozofic a capatat relief artistic prin intermediul versului de factura populara. Aceste îndrazneli ale gândirii poetice eminesciene se regasesc în toata opera sa în manifestari dintre cele mai neasteptate, indiciu al unitatii personalitatii scriitoricesti.
În poemul Luceafarul aspectul reflexiv este mai pronuntat si dispune de o figuratie lirica spectaculoasa, în care fuzioneaza felurite modalitati estetice si nuclee ideatice, într-o orchestratie cu numeroase voci, toate adunându-se impresionant în acel "tipat" coral de la sfârsit (G. Calinescu). Impulsul filozofic fundamental al poemului îl reprezinta întelegerea fiintei, a existentului ca un univers deschis, insuficient siesi, cautându-si compatimirea, partea ce-i lipseste din acel întreg armonic la care aspira.

Mai simplu spus, fiinta umana este imperfecta prin nastere, prin inconsistenta si micimea ei ordinara (Scrisoarea I) si cauta o fiinta opusa ca principiu, cu care sa se însoteasca, întregindu-se. Aceasta cautare se datoreaza dorului nemarginit (Kama, erosul), unei programari initiale incognoscibile. Nostalgia contrariilor se manifesta pe scara întregii existente subdivine, difera doar forma si intensitatea ei. Pentru a-si dezvalui gândirea sa despre existenta, Eminescu inventeaza o poveste cu trei personaje prototipice -- Catalin(a), Hyperion si Demiurg --, imagineaza o dragoste dintre o pamânteana si o fiinta celesta (motiv cunoscut în antichitate, în poezia romantica europeana, dar si în folclorul românesc).

Detaliile, succesiunea "întâmplarilor", interferenta planurilor uranice si terestre trimit mereu la un alt sens, la acel nivel al filozofarii învesmântate în miraculoasa atmosfera de basm. Astfel, fiinta terestra, iesita din "umbra" castelului, se îndreapta spre lumina. Este un proces firesc, un dat, ca si nostalgia înaltului, a departelui (Edgar Papu), resimtita de tânara deosebita fata contemplând imensitatea marii si a boltii ceresti. O nostalgie, cu sens contrar, coborâtor, va simti Luceafarul. Eminescu va gasi o simbolica si plastica expresie colocviala, pentru a sugera tipul de experienta în care se va lasa antrenat: "Îi cade draga fata".

Luceafarul o învaluie cuceritor cu lumina sa (= spiritul), pâna ce fata, învrednicita, îl va chema pe dulcele Domn al noptii, pe "al valurilor Domn" sa-i lumineze viata. Aceasta întâlnire dintre o pamânteanca si o fiinta eterna (caci Hyperion este forma cea dintâi a logosului, este o "vesnica minune") presupune o asemanare între sufletul individual si cel universal. Mai mult, luceafarul marilor, asa cum apare în poezia postuma Tat twan asi, are rolul de a-i mântui pe oameni, de a-i înalta din agitata existenta, "din valul ce ne bântuie". Pentru ca, in visul fetei, sa fie posibila comunicarea, Luceafarul trebuie sa coboare treptele existentei, sa ia chip de tânar frumos.

Luceafarul, traitor în sfera, simbol al nemarginirii, al înaltului, are însusirea de a iesi din propria conditie si de a-si schimba chipul, pastrându-si existenta. Cele doua ipostaze, de înger si de demon -- ordinea metamorfozelor este inversa în basmul versificat Fata din gradina de aur -- o nelinistesc pe Catalina. Luceafarul îi pare strain, lipsit de viata si îi provoaca, alternativ, o senzatie de înghet, respectiv de combustie. Sunt senzatii ale unei fiinte comune, incapabile de a-si transcende limita si de a percepe esenta celuilalt.

Hyperion accepta anularea conditiei sale în schimbul unei intense ore de iubire. Ascensiunea lui, mergând pâna la originile universului, pentru a obtine dezlegarea de la Demiurg, se realizeaza în câteva (sase) strofe magistrale, în care se observa o moderna percepere a relativitatii timpului si spatiului: "Si cai de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe". Universul e infinit, paralel conceput, iar Luceafarul îl strabate cu o amenintatoare viteza ("Parea un fulger neîntrerupt"), ca printr-un tunel al timpului, în sens invers, spre punctul spatial si temporal initial.

Viziunea poetica e grandioasa, desi poetul procedeaza concis. Daca zborul e zugravit hiperbolic ("Cresteau în cer a lui aripe", imagine structural înrudita cu aceea din versurile "În aer rumene vapai / Se-ntind pe lumea-ntreaga"), în schimb imaginea universului e surprinsa cât se poate de laconic. Trei niveluri cosmologice se pot distinge: primul, al lumilor stelare (= galaxii): "Un cer de stele dedesupt, / Deasupra-i cer de stele"; celalalt, al luminilor generatoare de lumi, ultimul fiind nivelul nefiintei, al Principiului care contine infinite virtualitati, al vesnicului repaos, al absentei determinarilor ("nu-i hotar").

Discursul Demiurgului, în versuri silentioase, într-o tonalitate grava, se refera la conditia omului (acesta e insignifiant, nestatornic, infidel, nefericit, prigonit de soarta, e traitor în zodia întâmplatorului, a norocului) si la lipsa de temei a intentiei Luceafarului, la imposibilitatea de mortii acestuia, întrucât legea nu îngaduie arbitrarul. În versiunea din Almanahul societatii literare "România Juna", unde a aparut prima data (1883), Demiurgul îi ofera orice (întelepciune, calitati orifice, etc.), cu exceptia mortii, ce ar echivala cu un dezechilibru cosmic.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.