Luceafarul

Trimis la data: 2005-03-14
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 7.95 / 10
Downloads: 18
Autor: Aurora Apostol
Dimensiune: 13kb
Voturi: 222
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
- este o sinteză a creaţiei eminesciene pentru că se întâlnesc aici aproape toate temele din întreaga sa operă
-este o alegorie pe temă romantică a locului omului de geniu în lume
-într-o notă la marginea unui manuscris Eminescu declară: „…înţelesul alegoric ce i -am dat, este, că, dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte, aici pe pământ nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte dar nici noroc”.
-este nu numai o meditaţie asupra geniului dar şi asupra condiţiei omului ca fiinţă antinomică, sfâşiată de contradicţii adânci.
IZVOARE:
-folclorice:
- basmul popular românesc Fata din grădina de aur – publicată de Richard Kunisch într-un memorial de călătorie în Berlin în anul 1861 (o fată de împărat se îndrăgosteşte de un zmeu, dar se sperie de nemurirea lui. Ca să-i încerce dragostea, îi cere să devină muritor ca ea. În timp cât el este dus să ceară dezlegarea de nemurire, fata se îndrăgosteşte de un fecior de împărat. Ca să se răzbune, zmeul prăvale peste fată o stâncă, iar pe fecior îl lasă să moară de durere într-o fabuloasă Vale a Plângerii.) În Luceafărul finalul va fi modificat.
- basmul Miron şi fata fără corp- titlu de basm foarte potrivit pentru intenţia autorului în susţinerea idealului intangibil
- motivul zburătorului: „Şi pas cu pas pe urma ei/ Alunecă-n odaie…/ Uşor el trece ca pe prag/ Pe marginea fereştrii…”
- descântecul prin care fata îşi cheamă iubitul de pe lumea cealaltă: „Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază/ Pătrunde-n casă şi în gând/ Şi viaţa-mi luminează”
- credinţa că fiecare om are câte o stea care îi poartă norocul sau îi aduce moartea: „Ei au doar stele cu noroc / Şi prigoniri de soarte…”
- poetul păstrează schema basmului popular, dar o goleşte de conţinutul de idei folclorice, iar personajele devin simboluri ce imprimă operei un statut de creaţie filozofică

-filozofice:
- E. se inspiră din filozofia lui Arthur Schopenhauer potrivit căreia omul de geniu are o gândire superioară, de aceea este neînţeles, singur şi trist
- în evocarea marilor geneze se inspiră din filozofia lui Kant şi Laplace
- în viziunea filozofiei clasice germane omul de geniu este caracterizat de: inteligenţă sub forma raţiunii pure, obiectivitate, puterea de sacrificiu în vederea atingerii scopului obiectiv şi singurătate; omul comun este instinctual, subiectiv, incapabil de a-şi depăşi sfera, doreşte să fie fericit şi înconjurat de cei dragi.

-cultural-mitologice:

-greceşti: - metamorfoza luceafărului în zeu al mării:
„Şi-n apă unde-au fost căzut
În cercuri se roteşte,
Şi din adânc necunoscut
Un mândru tânăr creşte.”

-creştine:
„O, eşti frumos, cum numai-n vis
Un înger se arată…”
„O, eşti frumos, cum numai-n vis
Un demon se arată…”

-indiene: -motivul sacrificiului
„ – Tu-mi ceri chiar nemurirea mea
În schimb pe-o sărutare,
Dar voi să ştii asemenea
Cât te iubesc de tare;”

COMPOZIŢIA: -poemul are patru planuri în care se întâlnesc astfel cele două planuri:
I. planul terestru (fata de împărat) cu planul cosmic (luceafărul)
II. planul terestru (Cătălina şi Cătălin)
III. planul cosmic (Hyperion şi Demiurgul)
IV. planul cosmic (luceafărul) şi planul terestru (Cătălina şi Cătălin)

Tabloul I.
- fata de împărat; de împărat = cu gândire superioară, cu aspiraţii înalte
- acţiunea se petrece în visele fetei; visul = criza puberală, rezolvată mitologic prin mitul zburătorului
- dragostea pentru luceafăr = dorinţa omului comun de a-şi depăşi condiţia limitată de muritor
- naşterea luceafărului în timp (strofa 33) şi în spaţiu (strofa19)
- respingerea luceafărului = teama de neant, spaima de nemurire redată prin senzaţia de frig sau cald: „ochiul tău mă-ngheaţă” , „privirea ta mă arde”
- dragostea luceafărului pentru fata de împărat = aspiraţia spre concret, dorinta de integrare în societate
- capacitatea omului de geniu de a-şi schimba identitatea păstrând în fiinţa sa unitatea contrarilor din care este întrupat
- hotărârea de a se sacrifica = dorinţa de cunoaştere a obiectului pasiunii ( fata de împărat)
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.