Luceafarul

Trimis la data: 2010-06-24
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 8.00 / 10
Downloads: 8
Autor: Alexandru
Dimensiune: 7kb
Voturi: 14
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Poemul Luceafarul 1833 valorifica surse de informative specifice romantice , mitologice si filosofice : basmul romanesc “Fata in gradina de aur “ ; cules de austriacul RoKunisch ,motivul sburatorului si antiteza dintre geniu si erolu comun din filosofia lui Arthur Schopenhauer.Poemul poate fi considerat o alegorie si o meditatie pe tema iubirii cat si a conditiei geniului ( tema romantica ) ceea ce inseamna ca povestea, personajele ,relatile dintre ele ,sunt transpuse intr-o suita de metafore personificarii si simbolurii.
Poemul are o compozitie romantica prin antiteza dintre planul terestru si planul cosmic dintre conditia omului comun si conditia omului de geniu realizandu-se o retea de opzitie cum ar fi: eternitae-moarte ; temporalitate-viata ; masculin-feminin; terestru-cosmic ;concret-direct ; aproape-departe; vis-realitate.

Poemul „Luceafarul” este alcatuit dinpatru parti construite simetric. In prima si ultima parte planul terestru si cel cosmic se interpatrund in partea a doua planul terestru al iubirii dintre Catalin si Catalina , iar partea a treia este consacrata planului cosmic , calatoria lui Hiperion .

Incipitul poemului se afla sub semnul basmului. Timpul fiind mitic: „A fost o data ca-n povesti” / „A fost ca nicio data” .portretul fetei de imparat este realizatprin superlative de factorii populari si comparatii care scot in evidenta uncitatea terestra , puritatea si predispozitia spre inaltimile astraloe. „ o prea frumoasas fata”/ „si era una la parinti”/ „si mandra-n toate cele” / „ cum e fecioara intre sfinti” / „Si luna intre stele”.Fata de imparat reprezentand pamantul insusi .

Partea I este o poveste de iubire cu imaginar romantic ( „ Si cand in pat se-n tinde drept”/ „copila sa se culce”/ „I-atinge mainile pe piept”/ „ I-nchide geana dulce”.
Fata contempla Luceafarul de la fereastra ei , la randu-i Lucefarul privind spre „umbra negrului castel” , o indrageste pe fata si se lasa coplesit tot mai mult dedorul ei .
Semnificatia alegorica ar fi aspiratia fetei spre absolut , iar demiurgul ar oferi in schimbul materialitati, nemurirea: „Reia –mi al nemuririi nimf” / „Si focul di privire” / „ Si pentur toate da-mi in schimb”/ „ O ora de iubire” .

Cadrul este nocturn specific romantic favorabil visarii si contemplarii.
Motivul serii si al castelului accentueazaromantismul conferit de prezenta Lucefarului.

Portretul Luceafarului se realizeaza in planul visului in cele doua intruparii : ca inger si ca demon „cobori in jos luceafar bland”/ „ alunecand pe-o raza” , fiecare poarta atributele genialitatii .
Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care ii separa : „Eu sunt nemuritor” / „Si tu seti muritoare”, dar din iubire accepta sacrificiul cerut de fata, prin acaesta aratandu-si superioritatea.

Partea a II-a , idila dintre fata de imparat numita acum Catalina si personaju Catalin infatisand o alta ipoteza a iubiri cea terstra .numele lui fiind varianta masculina a numelui fetei , tocmai pentru a arata apartenenta lor la o categorie comuna omului simplu.
Idila este przentata aproape ca un joc copilaresc , pentru a se transforma intr-o adevarata poveste de amor

Partea a III-a propune proectia in planul in cosmic in trei secvente , zborul cosmic printre astrii , dialogul cu Demiurgul si eliberarea.Puterea de sacrificiu a omului de geniu in numele impliniri de iubire duce la renuntarea la nemurire , spatiul parcurs de Luceafar este o calatorie regresiva temporal , ca si cum ar fi fost traita istoria nasterii Universului si in sens invers : „Si din a chaosului vai”/ „un mandru tanar creste”/ „Si din a chaosului vai”/ „sus imprejur de sine” / „vedea ca-n zioa cea dintai”/ „ Cum izvorau lumine”.
Zborul cosmic linisteste intensitatea sentimentelor lirismul (emotiile )setea de iubire ca actiune a cunoasterii absolute.

In dialogul cu Demiurgul Lucefarul insetat de repaos (adica de viata finita ) este numit Hyperion (nume de sugestie mitologica in limba greaca se traduce „ cel care merge pe deasupra”).

Hyperion ii cere Demiurgului sa-l dezlege de nemurire pt a descifra taina iubirii absolute in numele caruia este gata de sacrificiu : „ Reia-mi al nemuriri nimf”/ „si focu din privire” / „Si pentru toate dami in schimb” / „ O ora de iubire”.Demiurgul ii refuza aceasta cerere „ ei doar au stele cu noroc” / „ si prigonirii de soarte” / „ noi nu avem nici timp nici loc” / „si nu cunoastem moarte”.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.