Luceafarul - studiu

Trimis la data: 2013-06-10
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 8.02 / 10
Downloads: 0
Autor: mautundre
Dimensiune: 19kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Creatie exemplara pentru lirica romaneasca, poemul "Luceafarul" ilustreaza in modul cel mai clar cu putinta, atat apartenenta operei autorului la curentul romantic, cat si genialitatea acestuia. Ceea ce confera valoare deosebita poemului este mesajul poetic de o mare profunzime care incadreaza opera in poezia filosofica prin abordarea conditiei omului de geniu in societate. Alegoria utilizata de poet pentru prezentarea acestei teme, la care se adauga izvoarele utilizate de Eminescu permit abordarea temei intr-un mod original care detaseaza aceasta creatie literara de celelalte opere.
Astfel spus talentul autorului marturisit prin acest text se remarca tocmai prin capacitatea lui Eminescu de-a prelucra sursele de inspiratie utilizate si de-a imbraca un mesaj extrem de profund intr-un text apropiat basmului. Rezultat al unei munci sisifice concretizata in mai multe variante, poemul "Luceararul" este o meditatie romantica asupra geniului, dar si asupra conditiei generale a omului ca fiinta antinomica sfasiata de contradictii adanci.

Punctul de plecare al poemului il reprezinta, dupa cum marturiseste insusi Eminescu, un vechi basm romanesc, publicat de Richard Kunisch in anul 1861 la Berlin intr-un memorial de calatorie. Basmul intitulat "Fata in Gradina de aur" este cunoscut de catre autorul roman in perioada studiilor berlineze si valorificat intr-un poem cu acelasi titlu. Chiar daca in esenta textul eminescian pastreaza textul folcloric, autorul opereaza o modificare majora in ceea ce priveste finalul poemului.

Astfel el considera ca razbunarea din finalul basmului discrediteaza fiinta superioara, dotata cu nemurire si o inzestreaza cu detasarea caracteristica geniului capabil de a le face celor doi indragostiti o urare glaciala: "Fiti fericiti-cu glasul stins a spus-/ Atat de fericiti cat viata toata/ Un chin s-aveti de-anu muri deodata."
Prezenta printre sursele de inspiratie ale poetului a basmului si implicit a folclorului este in conformitate cu estetica romantica care a vazut in folclor un adevarat izvor pentru literatura culta ce permite dezvoltarea unei literaturi originale in ciuda influentelor ce se exercita de la o tara la alta, respectiv de la o epoca la alta.

Tot din categoria surselor folclorice face parte si "motivul zburatorului" prezent in primul tablou al textului. Acest motiv face trimitere la mitologie si la vechile credinte romanesti, el fiind valoriticat si de alti poeti, cum ar fi I. H. Radulescu-"Zburatorul". In prelucrarea acestui motiv autorul respecta traditia populara. Ilustrat prin "Luceafar", Zburatorul nu apartine Iumii pamantesti, el avand capacitatea de a se metamorfoza intr-un tanar deosebit de atragator:"

-O, esti frumos, cum numa-n vis/ Un inger se arata."; "-O, esti frumos, cum numa-n vis/ Un demon se arata.", ce se face cunoscut fetelor aflate la varsta adolescentei, in vis. Modalitatea de a patrunde in iatacul fetelor este, de asemeni, aceeasi ca "zburatorului", fereastra devenind astfel elementul de separare a celor doua lumi: "Usor el trece ca pe prag/ Pe marginea ferestii.".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.