Luceafarul de Mihai Eminescu Comentariu

Trimis la data: 2010-04-09
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 11
Nota: 9.85 / 10
Downloads: 0
Autor: Aura_D
Dimensiune: 27kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Una din creatiile indelung elaborate de poet este "Luceafarul", aparut pentru prima data in 1883 in "Almanahul societatii academice social-literare Romania juna din Viena". Acestui poem, Eminescu i-a inchinat - cu intreruperi - peste opt ani de munca, plecand de la o tema de inspiratie folclorica, poetul a ajuns la un poem cu caracter simbolic, in care elementele de baza servesc la exprimarea unei conceptii despre iubire, viata si lume rezumata in strofa finala a poemului.

Referate similare:

La Eminescu asa cum spunea si Slavici in "Amintirile" sale, exista neaderenta organica intre viata practica, atat de intens inchinata actiunii si unele postulate ale gandirii schopenhauriene, adoptate teoretic. Deceptia l-a facut pe marele poet sa primeasca, ca o mangaiere, ca un calmant al suferintei, concluzia necesitatii insingurarii si a renuntarii, cu atat mai tragica cu cat era mai nepotrivita cu datele fundamentale ale fiintei sale. De aceea "Luceafarul" reputat ca o drama a renuntarii la dragoste, e in acelasi timp o drama a cunoasterii. Poemul, concluzie a vietii si gandirii eminesciene, e cu atat mai tragic cu cat realizeaza rasturnarea ierarhiei valorilor din opera tineretii.

Fondul de idei al "Luceafarului" se bazeaza pe autogonismul dintre superioritatea creatorului de geniu si lumea marginita in care traieste, sau urmarind intocmai firul poemului, aspiratia geniului de a fi alaturi de oameni si neputinta lui de a realiza aceasta, din cauza superficialitatii si marginirii lor.

Noi vedem in simbolul luceafarului insasi drama existentei poetului, care si-a desavarsit creatia opunandu-se tendintelor distrugatoare ale reactiunii din epoca sa.Scris la sfarsitul secolului al XIX-lea, in cadrul unei oranduiri ostile oricarui creator apropiat de popor, poemul are o puternica baza de adevar.

Dupa chiar marturia lui Eminescu, "Luceafarul" a fost inspirat de unul din basmele publicate de folcloristul R. Kunish intr-un volum de schite si povestiri printre care se aflau si doua basme culese din Muntenia. Unul dintre ele a fost prelucrart de poet in versuri, sub titlul "Fata din gradina de aur". Este vorba aici de un imparat care avea o fata atat de frumoasa incat, pentru a o pune la adapost de privirea muncitorilor, i-a construit "in vale stearpa" unde stanci de paza inconjurau mareata adancime, un palat din pietre scumpe, cu nenumarate sali si gradini si a pus-o sub paza unui fioros balaur.De frumusetea fara seaman a fetei aude un fiu de imparat, Florin, care ajutat de Sfintele Miercuri, Vineri si Duminica, reuseste sa ajunga pana la palatul frumoasei si sa rapuna balaurul. In acest timp un zmeu care o vazuse intamplator se indragosteste de dansa si:

"Nascut din soare, din vazduh, din neua,
De-amarul ei se prefacu in stanca."
Lasandu-se sa cada din inaltimea cerului in palat, zmeul i-a chipul unui tanar de o rara frumusete, ii marturiseste fetei iubirea si o roaga sa mearga cu el in tinuturile nemuririi, domnita refuza:
"Frumos esti, dar a ta nemurire
Fiintei trecatoare e pieire."

Zeul pleaca reintocandu-se a doua zi prefacut in ploaie si luand din nou chipul unui tanar fermecator isi repeta chemarea. Frumoasa ii raspunse ca va fi iubita lui doar daca renunta la nemurire. Basmul continua cu inalnirea dintre Florin si fata care, indragostita de data de dansul, se lasa rapita din palat. Zmeul urcat la cer pentru a-l ruga pe Dumnezeu sa-l faca muritor, asculta indemnul acestuia si priveste pe pamant, unde vede pe cei doi fugari si:

"Fiti fericiti-cu glasu-i stins a spus-
Atat de fericiti, cat viata toata
Un chin s-aveti: de-a nu muri de-o data."
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.