Lucian Blaga - Izvorul noptii

Trimis la data: 2007-03-12
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 7.25 / 10
Downloads: 21
Autor: Stefan Mincu
Dimensiune: 7kb
Voturi: 271
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Pesonalitate marcantã a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, va marca perioada respectivã prin elemente de originalitate comparabile cu înscrierea în universalitate. Intrat în viaţã la 9 mai 1895, în satul Lancrãm, din judeţul Alba, Lucian Blaga va porni în “Marea trecere”, la 6 mai 1961, fiind înmormântat tot în ziua de 9 mai, în cimitirul din Lancrãm, lângã Sebeş, rãmânând definitiv în comuniune cu spaţiul pe care l-a iubit şi despre care va mãrturisi în poezia “9 mai 1895”: “Sat al meu, ce porţi în nume / sunetele lacrimei, / la chiemãri adânci de nume / în cea noapte te-am ales / ca prag de lume / şi potecã patimei. // Spre tine cine m-a-ndrumat / din strãfund de veac, / în tine cine m-a chiemat / fie binecuvântat / sat de lacrimi fãrã leac”.
Activitatea lui Blaga reprezintã domenii largi ale poeziei, ale filosofiei, ale dramaturgiei, ale esteticii, ale memorialisticii şi ale prozei. Caracterizând personalitatea lui, Pompiliu Constantinescu avea sã remarce faptul cã în cultura românã influenţele “cugetãrii germane” aveau sã-şi gãseascã rezonanţã deplinã la Titu Maiorescu şi la Lucian Blaga:

“Cu o aplicaţie mai restrânsã, dar cu o realã competenţã, domnul Blaga se poate spune cã reprezintã un al doilea moment intens de influenţã a filosofiei germane în cultura noastrã”. Opera liricã este opera literarã în care gândurile şi sentimentele autorului sunt exprimate direct, într-un limbaj figurat. Modul de expunere specific este descrierea. Genul liric este subiectiv, deoarece autorul îşi aduce în prim-plan sentimentele şi ideile.

În multe din poeziile sale, Lucian Blaga sugereazã sentimentul dragostei. Printre acestea se numãrã şi “Izvorul nopţii”, în care poetul aduce un omagiu iubitei sale. În viziunea lui, dragostea este calea fundamentalã de acces în misterele lumii, aşa cum declarã în “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”. Metafora revelatoare în poezia “Izvorul nopţii” este cea a ochilor negri ai iubitei, care sunt izvorul:

“Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri (…)
.......
cã ochii tãi, adâncii, sunt izvorul”

Tot în aceste versuri este prezentã şi metafora “ochii (…) adâncii care semnificã adâncimea şi puritatea sufletului iubitei lui Blaga. Poetul foloseşte şi cuvinte în cazul vocativ, “frumoaso” şi “lumina mea”, care au o putere expresivã foarte mare, ele devenind invocaţii.

Observãm, astfel, cã poezia se deschide şi se închide tot cu o invocaţie. Trãirea este potenţatã de “îmi pare”. Ochii iubitei devin simbolul central al poeziei. Ei reprezintã în context atât frumuseţea fizicã, cât şi frumuseţea sufleteascã, ochii fiind o oglindã a sufletului. În poezia lui Blaga natura se confundã cu iubita, spre deosebire de opera eminescianã, unde natura reprezintã doar un cadru natural din care fac parte cei doi îndrãgostiţi. Între naturã şi iubitã se stabileşte o relaţie strânsã deoarece iubita primeşte trãsãturi ale naturii:

“îmi pare cã ochii tãi, adâncii, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste vãi
şi peste munţi şi peste şesuri,
acoperind pãmântul
c-o mare de-ntuneric.”

Astfel putem spune cã întreaga naturã se naşte din ochii persoanei dragi. Spre finalul poeziei, Blaga o numeşte pe iubita sa “lumina mea”, acea luminã devenind o componentã specialã şi ea este resimţitã ca o înviere şi e cauza unui sentiment de armonie cu lumea. De asemenea, starea de iubire este resimţitã cu invadarea sufletului de o luminã care e un strop din fluxul cosmic.

Pentru a evidenţia cât mai adânc trãsãturile persoanei iubite, poetul foloseşte un puternic contrast: “mare de-ntuneric”, “lumina mea”, folosind astfel oximoronul. Versurile sunt albe, ele neavând o rimã caracteristicã, iar numãrul de silabe este inegal, el fiind diferit la fiecare vers în parte. Iubirea este pentru Blaga puntea de legãturã dintre el şi infinitul Univers. În opera sa, iubirea şi natura se confundã, între ele stabilindu-se o relaţie strânsã, împrumutându-şi una alteia elemente specifice: misterul şi natura.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.