Lucian Blaga - poet modernist

Trimis la data: 2012-12-17
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 9
Nota: 7.24 / 10
Downloads: 0
Autor: Me iustin
Dimensiune: 24kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancram, langa Sebes, comitatul Sibiu - d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducator, jurnalist, profesor universitar si diplomat roman. Personalitate impunatoare si polivalenta a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea sa in universalitate. Scoala primara la Sebes, gimnaziul si liceul la Brasov (liceul Andrei Saguna) si la Sibiu, Seminariul Teologic. Din 1917 studiaza filozofie la Vienaa, unde-si ia si doctoratul. Revenind in tara intra-n publicistica , fiind redactor la Cultura din Cluj, si la Banatul din Lugoj.
Din 1926 intra in diplomatie, facand parte din corpul diplomatic romanesc din Varsovia, Viena, Praga, Lisabona si Berna. Paralel elaboreaza o valoroasa opera politica si filozofica, recunoscuta prin intrarea in Academie in 1937. Cu acest prilej rosteste discursul de receptie, Lauda satului romanesc. in 1938 este numit profesor universitar la catedra de filozofie a universitatii din Cluj.
Dupa instalarea regimului comunist, considerat idealist si refuzand sa falsifice filozofia prin prisma materialismului dialectic, refuzand sa-si renege conceptia, Blaga este inlaturat de la catedra universitara, devenind simplu bibliotecar la Biblioteca din Cluj.

Modernismul: Ca si la Eminescu, in lirica lui Blaga exista un plan filozofic seAZcundar. Creatia sa este un spatiu al experientelor esentiale. Poet si filozof, Lucian Blaga transpune in lirica cele doua concepte filozofice originale: cunoasterea luciferica si cunoasterea paradisiaca. CunoasAZterea paradisiaca, de tip logic, rational, se revarsa asupra obiectului cunoasterii si nu-1 depaseste, vrand sa lumineze misterul pe care astfel sa-1 reduca. Cunoasterea luciferica nu are drept scop lamurirea misterului, ci sporirea lui.

Prima numeste doar lucrurile, spre a le cunoaste. A doua problematizeaza, producand in interiorul obiectului o criza, care-1 descomAZpune in ceea ce se arata si ceea ce se ascunde. Marele Anonim instituie cenzura transcendenta care limiteaza cunoasterea umana. Optiunea filoAZzofului merge in sensul cunoasterii luciferice, cu apologia intelectului extatic. Poetul sustine aceeasi cale in arta poetica ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". "Obiectul cunoasterii luciferice este totdeauna A©un misterA>> care de o parte se arata prin semnele sale si pe de alta parte se ascunde dupa semnele sale. [...]

Cunoasterea luciferica provoaca o criza in obiect, A©crizaA>> in sensul unei despicari care rapeste obiectului echilibrul launtric."
Traind in "orizontul misterului", omul doreste sa lamureasca tainele universului, ceea ce se realizeaza prin revelatie. Creatia apare ca o posiAZbilitate de revelare a misterului, iar forma ei superioara este mitul. Poetul va integra structura mitului in procesul de creatie. Se cunoaste preferinta lui Blaga pentru valorificarea substratului mitic autohton. Poezia poseda ceva din forta cuvantului creator, prin emanarea energiilor cosmice, origiAZnare, poetul fiind capabil de revelatie, in contact cu ilimitatul si absolutul.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.