Lungul drum al lui Mircea Eliade spre taramul povestilor in rama

Trimis la data: 2010-03-06
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 11
Nota: 7.47 / 10
Downloads: 0
Autor: Adrian Popa
Dimensiune: 27kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Ca si in cazul lui Mihail Sadoveanu, apropierea lui Mircea Eliade de aria povestirilor in sertare - cata a existat - pare sa se fi datorat mai mult evolutiei sale creatoare launtrice decat ispitei de a imita modelele consacrate ale genului. imprejurarea nu poate fi despartita de metamorfoza protagonistilor sai o data cu inaintarea-i in varsta, marcata mai vadit de frontiera staAZbilirii lui definitive in Occident. in anii '30, cand prozatorul arbora, dimpreuna cu Anton Holban, Camil Petrescu si Mihail Sebastian, stindardul esteticii autenticitatii, eroii sai naratori erau niste tineri constienti, pana la cinism uneori, de dorintele lor erotice precum si de preocuparile lor profesionale, pe care - de la Maitreyi pana la Secretul doctorului Honigberger.
Posibilitatea ivirii unui loc pentru frame stories in universul acesta narativ apare din momentul in care locul "doctorului" din Isabel si apele diavolului (1930), al lui Allan din Maitreyi (1933), al lui Petru Anicet din Huliganii (1935), al lui Sergiu Andronic din Sarpele (1937), al lui Mavrodin din Nunta in cer (1939) si chiar al lui Stefan Viziru din Noaptea de Sanziene (1955), pe scurt al tuturor acestor cuAZceritori demonici, ingrati, "huliganici", reflexivi si cam narcisiaci este luat de niste protagonisti inzestrati cu datele temperamentale ale unei alte varste.

Cele dintai semne ale gustului povestirilor Dar, inainte de a-i numi si contura, sa observam totusi ca unele inAZdicii prevestitoare ale disponibilitatii ulterioare pentru istorisirile in rama apar totusi inca de pe acum, din etapa dintre razboaie a creatiei prozatorului. Ne amintim astfel ca, printre feluritele mijloace ale buclucasei copile Simina (dat fiind ca i-a oferit lui Mircea Eliade... pustiul de bine al unui proces pe tema cultivarii literaturii pornografiAZce...) de a-l atrage pe Egor in mrejele Christinei se numara si un inceAZput de naratiune: "basmul feciorului de cioban care s-a indragostit de o imparateasa moarta". Nu e dovedit ca insertia aceasta literara i-a fost intermediata scriitorului de o anumita lectura.

Dar un lucru e sigur: functia incredintata inceputului de poveste este una analogica, aluziva, vizibil inrudita cu cea manuita sistematic de Seherezada in O mie si una de nopti. Asadar, Egor a devenit obiectul atractiei metafizice a raposatei Christina. Tot astfel, la nasterea feciorului de cioban -insinueaza Simina, care ii paruse, cu putine randuri inainte, barbatului a avea "o minte sireata si ascutita, iar nu mintea unui copil" - o ursiAZtoare ii meneste sa iubeasca o imparateasa moarta, iar cealalta, drept consolare, sa fie si el iubit de aceasta. Desigur, un asemenea crampei de basm este insuficient pentru a putea invoca specia naratiunilor in sertare (care presupun o pluralitate de istorisiri),

dar la fel de adevarat e ca, in calitatea-i de emisara a matusii ei, Simina dispune si de alte mijloace: provoaca, insinueaza, minte, ademeneste, isca pofte sexuale, musca starnind sange (sugerand instinctele vampirice ale celeilalte), zgarie, - carora li se adauga, drept alta similitudine aluziva, reproduAZcerea unor incantatii literare eminesciene. Asijderea, in Sarpele, ambiguitatilor, "glumelor", "farselor" (de felul jocului initiatic din padure menit sa provoace derularea unor inAZstincte erotice latente) si "scamatoriilor"

(culminand cu vrajirea simAZbolicei reptile), surprinzatorul Andronic le adauga doua scurte istorii destinate, in acelasi chip analogic, sa tulbure societatea: accidentul scufundarii barcii si a inecului avocatului Haralambie in lacul de la Caldarusani, primejdie care - pretinde naratorul - i-ar fi amenintat si lui viata, si - poveste spusa in pivnita manastirii doar barbatilor -pieirea Arghirei, "frumoasa din lapte", adevarata fata a Moruzestilor. "la spune, boierule, ia mai spune" (La tiganci).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.