M. M. Bahtin - Metoda formala in stiinta literaturii

Trimis la data: 2013-02-23
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 4
Nota: 9.94 / 10
Downloads: 0
Autor: myrela89
Dimensiune: 14kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Mihail M. Bahtin (1895-1975) este perceput in istoria culturii universale ca un mare critc si teoretician, filosof, ideolog si estetician revolutionar. El a practicat o scriitura polemica fata de toate orientarile critice contemporane: psihologism, pozitivism, sociologism, idealism, marxism sau formalism.
In lucrarea Metoda formala in stiinta literaturii avem de-a face cu o polemica fata de toate toate orientarile critice contemporane lui Bahtin si cercului sau, dar mai ales fata de metoda formala rusa careia ii sunt aduse cateva amendamente importante. Mai ales pe acestea din urma le vom urmari pe parcursul prezentarii de fata.

Paternitatea lucrarii, desi semnata la publicare de prietenul sau, P. N. Medvedev, i-a fost atribuita lui Mihail M. Bahtin ulterior si recunoscuta de acesta. In ultimii ani insa cercetatorii tind sa creada ca, de fapt, adevaratul autor ar fi Medvedev, aflat sub influenta puternica ae care Bahtin ar fi exercitat-o asupra prietenului sau. Cu aceasta observatie facuta, vom continua si noi sa i-o atribuim lui Bahtin in radurile care urmeaza, atata timp cat misterul adevaratului autor nu este inca dezlegat.

Cartea este structurata in patru parti: Obiectul si sarcinile stiintei literaturii, Istoria metodei formale, Metoda formala in poetica si Metoda formala in istoria literaturii. Analiza aseaza in termeni comparativi evolutia formalismului in spatiul vest-european pe de o parte si a formalismului rus pe de alta parte.Punctul de plecare al formalismului vest-european este identificat in artele plastice, in muzica, manifestandu-se spre sfarsitul secolului al XIX-lea ca o reactie adversa atat fata de pozitivism cat si fata de idealismul german.

Miscarea este apreciata de cercul lui Bahtin tocmai pentru ca a pastrad distanta de orce fel de programe, manifestatii si declaratii, ramanand mereu la un inalt nivel stiintific. Formalismu rus are insa un caracter autohton, cu un itinerar mai mult sau mai putin paralel cu formalismul european. Formalismul rus respinge constructiile estetice ale ganditorilor vremii insa, neavand practic adversari in adevaratul sens al cuvantului , nu a putut dezvolta o "suficienta si limpede constiinta" in formulrea problemelor metodologice.

In opinia lui Bahtin acestea sunt motivele pentru care formalistii rusi aluneca spre latura pozitivista si chiar naturalista.Bahtin identifica doua faze ale formalismului rus: formalismul timpuriu si formalismul anilor 1920-1921 cand se afla in pragul destramarii (perioada de glorie de fapt).

In cea de-a doua perioada are loc o orientare a poeticii spre lingvistica. Stilul foiletonistic lasa locul celui stiintific. Ei pozitioneaza literatura in afara sferei sociale, factorii externi nefiind esentiali.Bahtin ii acuza pe formalisti de faptul ca nu sunt metodologi, constatand ca pentru ei metoda este o entitate dependenta si secundara, care trebuie sa se adapteze particularitatilor specifice obiectului studiat. Autorul amendeaza mai ales lipsa de claritatate in enuntarea a ceea ce va deveni fundamentul metodei formale, si anume teoria despre particularitatile limbajului poetic.

Le reproseaza transferul nemijlocit al elementelor lingvistice in constructia poetica, determinand astfel orientarea acesteia spre lingvistica . "S-a ajuns la parerea ca se poate inseila un joc estetic si cu cuvintele luate ca unitati gramaticale si imagini sonore transrationale si se poate crea cu elenoi combinatii estetice" subliniaza autorul studiului.Bahtin sustine ideea ca elementele lingvistice ale limbajului si elementele de constructie ale operei literare nu coincid si nici nu pot sa coincida, fiind fenomene ale unor planuri diferite.

Subliniind aceste puncte slabe, Bahtin ii recunoaste totusi formalimului si meritele in definirea specificului operei de arta (literaritatea pentru literatura) si in cercetarile metrice si ritmice care, din perspectiva lui Bahtin, raman cea mai solida contributie a formalistilor la stiinta. In legatura cu autonomia operei de arta, formalistii sunt cei care sustin ca specificul artisticului presupune izolarea de domeniul ideologic dat, ca o recluziune-instrainare fata de celelate ideologii si aspeccte sciale, privind opera literara ca spatiu inchis. Si aici Bahtin polemizeaza, considerand ca specificul artistic nu trebuie sa lipseasca opera de continutul ei ideatic si moral.

Lucrarea prezentata este, asadar constituita ca o polemica fata de orientarile critice contemporane lui Bahtin si mai specific, fata de scoala formala rusa. Este amendat formalismul rus pentru lipsa unei constiinte limpede si a claritatii in formularea problemelor metodologice, lunecarile spre pozitivism si chiar naturalism, transferul nemijlocit al elementelor lingvistice in constructia poetica, dar ii sunt recunoscute contributiile in cercetarile ritmice si metrice.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.