Maduva spinarii

Trimis la data: 2005-02-02
Materia: Medicina
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.90 / 10
Downloads: 13
Autor: Simona
Dimensiune: 8kb
Voturi: 202
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Asezare si raporturi. Adapostita în canalul vertebral, maduva
spinarii are ca limita superioara un plan orizontal care trece pe
marginea superioara a arcului posterior al atlasului, iar ca limita
inferioara un plan orizontal care trece prin discul separator dintre
prima si a doua vertebra lombara. Lungimea ei este în medie de 43 cm
la femeie si 45 cm la barbat. Maduva nu ocupa în întregime lungimea si
largimea canalului vertebral.
În largime maduva este separata de
peretii ososi ai canalului printr-un spatiu perimedular, împartit prin
prezenta mem-branelor medulare de învelis, meningele, într-un spatiu
epidural (cavum epidurale) cuprins intre peretele osos si dura mater,
un spatiu subdura; virtual situat între dura mater si arahnoida si un
spatiu subcrahnoidian (cavum subarachnoideale) cuprins între arahnoida
si pia mater în care se gaseste lichidul cerebrospinal (liquor
cerebrospinalis).

În lungime, din cauza ca maduva se termina la
nivelul L[2], nu exista o co-respondenta între segmentele medulare si
cele ale coloanei vertebrale: maduva cervicala (pars cervicalis) se
întinde pâna la vertebra C[6], maduva toracica (pars thoracica) pâna
la T[9], maduva lombara (pars lumbalisj pâna la vertebra T[11], iar
maduva sacro-coccigiana pâna la L[2]. Ca o consecinta, radacinile
nervilor spinali care se îndreapta spre orificiile intervertebrale
pentru a parasi canalul vertebral iau o directie cu atât mai oblica
caudal cu cit distanta dintre neuromerul de origine si orificiul
intervertebral de acelasi numar, este mai mare.

Astfel, în regiunea
cervicala inferioara diferenta este de doua vertebre, în regiunea
toracica superioara de trei vertebre, în regiunea toracica inferioara
de patru vertebre, în regiunea lombara inferioara de cinci vertebre,
iar în regiunea coccigiana de 11 vertebre. Asa se explica de ce
începând din regiunea toracica inferioara radacinile devin din ce în
ce mai lungi, distanta intre originile lor foarte mica si de ce sînt
ne-voite sa se apropie una de alta de asa maniera incit ajung sa
acopere si sa ascunda conul medular si filum terminale, luând
dispozitia numita în "coada de cal".

Configuratia externa. Maduva are înfatisarea unui cilindru plin, usor
turtit în sens anteroposterior. În dreptul regiunilor cervicala între
C[3-4]-D[1-2] si lombara între D[10]-L[1], maduva prezinta doua
regiuni mai voluminoase, intumescenta cervicala (intumescentia
cervicalis) si in-fumescenta lombara (intumescentia lumbalis), ce
corespund radacinilor membrelor si plexurilor brahial si lombar.

Intumescenta lombara se ter-mina cu conul medular (conus medullaris)
continuat cu filum terminale, segment rudimentar al maduvei. Filum
terminale prezinta un segment superior înconjurat de cele trei
membrane meningeale, având pe fata laterala câteva fascicule de fibre
nervoase, care probabil reprezinta rada-cinile nervilor coccigieni 2
si 3 si un segment inferior fuzionat cu dura mater ce se întinde pâna
pe fata dorsala a primei vertebre cocci-giene. Canalul centrnl
(canalis centralis) medular se continua în filum terminale pe o
distanta de 5-6 mm, apoi se dilata formând ventriculul terminal
(ventriculus terminalis).

Fata anterioaraa maduvei prezinta pe linia mediana un sant larg si
adânc, fisura mediana (fissura mediana), în pro-funzimea caruia se
vede comisura alba (commissura alba). În aceasta fisura, într-o pâsla
de tesut conjunctiv pial (linea splendens), se gasesc arterele
perforante, ramuri ale arterei spinale anterioare. De o parte si de
alta a fisurii se gasesc cordoanele anterioare medulare drept si stâng
(funiculus anterior), ce se întind lateral pâna la santul lateral
ventral, locul de emergenta a radacinilor anterioare ale nervilor
spinali.

Fata posterioara prezinta pe linia mediana un sant putin adânc, santul
median posterior (sulcus medianus sive poste-rior) si lateral de
acesta, de fiecare parte, câte un cordon posterior (funiculus
posterior) ce se întinde pâna la santul lateral posterior (sulcus
lateralis posterior), locul de intrare a radacinilor posterioare ale
nervilor spinali. În regiunea cervicala a maduvei, fiecare funicul
poste-rior este divizat prin prezenta unui sant intermediar (sulcus
interme-dius posterior) în doua fascicule. Între santul lateral
anterior si cel lateral posterior se gaseste cordonul lateral
(funitulus lateralis).

Configuratia interna. La interior maduva spinarii este alcatuita din
substanta alba (substantia alba), periferica, ce înconjoara substanta
cenusie (substantia grisea), centrala.

Substanta a1ba formata numai din axoni si glie interfasci-culara
corespunde fasciculelor ascendente situate în general periferic, celor
descendente situate intermediar si celor de asociatie, asezate profund
lânga substanta cenusie. Periferic este delimitata de membrana
limitanta superficiala de natura gliala, originea septului median
poste-rior, rafeu nevroglic ce separa cele 2 cordoane posterioare
ajungând pâna la substanta cenusie, si a unor prelungiri întinse de-a
lungul vase-lor intramedulare.

Între vase si aceste prelungiri exista
spatii perivas-culare ce comunica cu spatiul subarahnoidian. Prezenta
septului median posterior si a fisurii mediane împarte substanta alba
în doua jumatati unite între ele prin comisura alba formata din
fibrele încrucisate ce conduc sensibilitatea termica si dureroasa, din
fibrele motorii din cor-donul anterior destinate nucleilor din cornul
anterior contralateral al substantei cenusii.

Substanta alba este
divizata în cor-doane sau funiculi (funiculi medullae spinalis): între
septul median posterior si cornul posterior al substantei cenusii se
afla funiculul posterior alcatuit din fasciculul gracil sau al lui
Goll (fasciculus gra-cilis) si fasciculul cuneat sau al lui Burdach,
ambele ascendente, si câteva fascicule de asociatie (vezi maduva
intersegmentara). În cordonul lateral se gasesc urmatoarele tracturi
ascendente: spinocerebelos pos-terior (tractus spinocerebellaris
posterior), spirtocerebelos anterior (tractus spinocerebellaris
anterior), spinotectal (tr. spinotectalis), spino-talamic lateral (tr.
spinothalamicus lateralis).

Ca tracturi descendente exista : piramidal
sau corticospinal lateral (T. pyramidalis sau cortico-spinalis
lateralis), fectospinal, fibrele laterale (T. tactospinalis),
reticulo-spinal (T. reticulospinalis), rubrospinal (T. rubrospinalis),
olivospinal, dorsolateral (T. dorsolateralis). Fibrele de asociatie
formeaza fascicu-lele proprii (fasciculi proprii). În cordonul
anterior sunt urmatoarele tracturi ascendente : spinotalamic anterior
(T. spinothalamicus anterior), spinoreticular anterior,
spinovestibular anterior, spinoolivar.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.