Maestrul suferintei

Trimis la data: 2010-03-06
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 4
Nota: 9.87 / 10
Downloads: 0
Autor: Doriana Mihailescu
Dimensiune: 18kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Intrand in lumea temporala prin pacat, Adamul cazut pastreaza totusi Chipul lui Dumnezeu, adica ratiunea si libertatea, de care pomeneste referatul biblic: "Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra ..." (Facerea 1, 26).Umbrirea chipului, "nascuta" prin pacat, aduce in lume o libertate a desertaciunilor. Indepartandu-se de Dumnezeu, omul pare a ramane singur cu simturile sale. Avide, lacome, nesabuite in placere, ele inghit viata si timpul.
Pacatosii nu sunt oameni lipsiti de credinta. Ei sunt madulare ale Bisericii prin Botez. Intrarea lor sub imperiul pacatului ii tine potrivnici la lucrarea harica. Prinsi cu mii de tentacule nevazute in imobilismul raului devorator, ei traiesc infernul terestru fara insa a-L uita sau refuza pe Dumnezeu. Neputinta luptei ii face tetanici, cataleptici, mortificati. Sufletul se nostalgiaza pe masura ce aprofundarea in ruina determina indepartarea lor de Creator. Le raman doar ratiunea si sensibilitatea imperecheate cu placerea-durere.

Asemenea nisipurilor miscatoare, fiintele pacatului se afunda la cea mai firava unduire a ispitei. Vad soarele deasupra capului, dar simt moartea in ei. Cugetul li se intuneca. Isi doresc eliberarea, dar nu mai au puteri. Apare refuzul de sine ca forma autopedepsitoare, dar si ca ultim strigat de adorare a lui Dumnezeu. Mirajul lumii i-a biruit. Refugiul in estetica este pentru unii mantuitor. La acestia, exprimarea este vitala.

Maestru al suferintei, Baudelaire observa durerea din exteriorul sau si o traieste in interior. Ca intr-o dihotomie a mortii, gandul are, prin plasticitate, binecuvantare, iar prin nelinisti, blestem.
"O blaspheme de l'art! o surprise fatale!
La femme au corps divin, promettant le bonheur,
Par le haut se termine en monstre bicephale!"
(Le masque, in Charles Baudelaire, Les Fleurs du Mal, Bucuresti, 1968, ELU, Editie alcatuita de Geo Dumitrescu, p. 56)

Aparent satanic, Baudelaire sufera marea drama a fiintei eliberate de orice lege:
"Que tu viennes du ciel ou de l'enfer, qu'importe,
O, Beaute! Monstre enorme, effrayant, ingenu!"
Nevoia de a se adanci in cunoastere il face sa se indrepte spre taramul placerii, care ii este accesibil si apropiat. Dezamagirea vine firesc, intrucat simturile au, la capatul de dincolo de extazul carnal, marele premiu al suferintei:

"Toi qui, comme un coup de couteau,
Dans mon coeur plaintif es entree;
Toi qui, forte comme un troupeau
De demons, vins, falle et paree,
De mon esprit humilie
Fait ton lit et ton domaine;
-- Infame a qui je suis lie
Comme le forcat a la chaine, ..."
(Le vampire, in Charles Baudelaire, op. cit., p. 94)

Innebunitoare, starea de dupa uzarea senzoriala tine infinit mai mult decat orice placere si il chinuie pe artist, care doreste sa o alunge exprimand-o. Chiar titlul volumului, Les Fleures du Mal, vorbeste de partile ce raman a fi achitate de cel care vrea sa-l cunoasca pe Satan. Din acest punct de vedere, Baudelaire este un creator paradoxal al timpurilor moderne. Rostind nerostitul si vazand nevazutul, el simte ca un expert moartea firii de dinaintea mortii. Viata sa pare o pendulare intre odihna simturilor si abuzarea lor. Ai zice ca genialitatea creativa ii e libera doar in pauza dintre doua epuizari senzoriale.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.