Mamifere

Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale. Aceasta, însă, nu vorbeşte despre superioritatea absolută în structura tuturor sistemelor lor de organe. De pildă, aparatul circulator la păsări nu are o structură mai puţin dezvoltată ca la mamifere,iar aparatul respirator şi organele vizuale la păsări sunt chiar mai desăvîrşite. Păsările sunt mai superioare mamiferelor şi după intensitatea proceselor metabolizmului.

Superioritatea hotărîtoare a mamiferelor asupra altor animale este condiţionată de dezvoltarea considerabilă a creierului, care ajunge la ele la o complicaţie şi desăvîrşire extrem de mare atît din punct de vedere morfologic, cît şi din punct de vedere funcţional. Studierea structurii şi evoluţiei mamiferelor are o mare importanţă pentru înţelegerea originii omului şi filogenezei organelor lui. Clasa mamiferelor cuprinde 3200 de specii.

În istoria Pămîntului mamiferele au apărut înaintea păsărilor. Dinţii şi unele oase ale mamiferelor vechi au fost găsite în straturile care aparţin la începutul erei mezozoice. Strămoşii lor au fost teriozaurii. După fosilele găsite ne putem da seama, că primele mamifere au fost animale de mărimea unui şobolan. Aceste animale mici şi, probabil, încă foarte nedesăvîrşite greu rezistau concurenţei cu reptilele mari. Însă ele posedau însuşiri progresive de structură, care le dădeau în procesul filogenezei superioritate. Un rol mare a jucat desăvîrşirea organelor de respiraţie, circulaţiei sangvine şi mecanizmelor fiziologice, care întreţineau temperatura constantă la un nivel înalt (homeotermie). Toate acestea, împreună cu dezvoltarea progresivă a organelor de simţ şi creerului le-a dat mamiferelor superioritate hotărîtoare asupra reptilelor. Spre sfîrşitul erei mezozoice reptilele au început să dispară şi de la începutul erei cainozoice predominau mamiferele.

Caracteristica clasei mamiferelor.
Corpul mamiferelor, la fel ca şi la al reptilelor este alcătuit din cap, trunchi şi membre. În piele se dezvoltă anexele caracteristice pentru mamifere-părul. Învelişul de păr împedică pierderea de căldură, joacă un rol însemnat în întreţinerea temperaturii constante a corpului. La fel el apără pielea de leziuni şi de umezeală. În piele se mai află glandele sudoripare şi sebacee. Glandele mamare nu sunt altceva decît glande sudoripare modificate.

Scheletul axial este alcătuit din 5 regimuri, ca şi la reptile. Regiunea cervicală a coloanei vertebrale întotdeauna (cu 3 excepţii) este alcătuită din 7 vertebre. Vertebrele toracale, de obicei în număr de 12-15 sunt articulate cu coastele. Pe vertebrele regiunii lombare (de la 2 pînă la 9) se află numai rudimentele coastelor. Regiunea sacrală este mai bine dezvoltată decît la reptile şi este deobicei formată din 4 vertebre concrescute. numarul vertebrelor codale este foarte variat.

Creierul, ca şi la alte vertebrate este alcătuit din 5 regiuni. Emisferele mari ajung la o dezvoltare superioară.Mărimea loreste condiţionată de proliferarea scoarţei (cortex) emisferele mari, care devine regiunea superioară a sistemului nervos central (tipul mamal de structură a creerului). Anterior de emisferele mari sunt situaţi lobii olfactivi mari. Dezvoltarea acestei regiuni a creerului este condiţionată de importanţa mirosului în viaţa mamiferelor. Mezencefalul mamiferelor este relativ mic. El este format nu din 2 lobi ca la organizmele inferioare, dar din 4 (corpii cvadrigemeni), perechea anterioară-optici şi posterioară-auditivi.