Manastirea Golia

Trimis la data: 2002-06-09
Materia: Religie
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 7.09 / 10
Downloads: 1421
Autor: Izabella_dutzu
Dimensiune: 8kb
Voturi: 83
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Vasile Lupu voievod, "din mila lui Dumnezeu, domn al Ţãrii Moldovei" (1634-1653), "om cu hire ĩnaltã şi ĩmpãrãteascã, mai mult decât domneascã... au zidit şi laudate mãnãstiri", ĩntre care Golia din Iaşi "peste toate mãnãstirile aice ĩn ţara mai iscusitã" (Miron Costin).
Mănăstirea Golia

Vasile Lupu voievod, "din mila lui Dumnezeu, domn al Tării Moldovei"
(1634-1653), "om cu hire inaltă si impărătească, mai mult decât
domnească... au zidit si laudate mănăstiri", intre care Golia din Iasi
"peste toate mănăstirile aice in tara mai iscusită" (Miron Costin).

Ctitorie veche a marelui logofat Ioan Golia, din sec. al XVI-lea,
biserica "Inăltrea Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de
Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminată in 1660 de fiul său
Stefănită. Străveche pecete a artei românesti, biserica mănăstirii
"strălucită si bogat inzestrată" apare ca o constructie monumentala
care imbină, după exprimarea tarului Petru cel Mare al Rusiei, la
1711, "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc".
Exteriorul trădează influenta Renasterii târzii, prin intermediul
Galitiei: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatra fătuita,
strajuit de pilastri corintici (cu capiteluri in frunza de acant) si
cornisa in stil baroc sustinută de console. Acoperisul este o
aglomerare de turle, turele si cupole dispuse in linie si sustinute de
arcaturi etajate (kokosniki). Cu baza octogonala, turlele prezintă
inovatii ornamentale, cu decoratie munteană si motive orientale ce
reflectă mai mult "o profunzime tarigradeană". Interiorul, traditional
moldovenesc, contrastează cu fatadele clasice, repetând impărtirea de
la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "inecate" in zid, cu un
cafas in tinda, unic in Moldova sec. al XVII-lea si cu bogate chenare
orientale in jurul celor două usi ale bisericii.

Pictură, refăcuta in mai multe rânduri, păstrează putine fresce
originale in concele absidelor laterale si in pridvor.

Din mobilierul inital intâlnim: tronurile domnesti, un policandru cu
insemnele lui Vasile Lupu si patru sfesnice comandate in Danemarca. O
frumoasă catapeteasma datează din 1838.

Caracterul de necropolă al bisericii "Doamnei" - cum era cunoscută in
epocă - este asigurat de existenta multor morminte si pietre funerare,
in pronaos si pridvor.

Prada incendiilor din 1687, 1733, 1822 si afectată de un cutremur in
1738, bisericii mănăstirii i s-au făcut numeroase reparatii.

Incinta mănăstirii este inconjurată de un zid inalt prevăzut la
colturi cu turele ridicate in 1667 si un turn-clopotnită refăcut la
1900, despre care Paul de Alep spunea că "nu are pereche in toate
aceste tări prin inăltime, lărgime si maretie". Aproape de turn
intâlnim o cismea ce datează din vremea lui Alexandru Moruzi.

In incintă se mai află o casă cu coloane, din sec. al XVIII-lea, in
care a locuit temporar Ion Creangă, si stăretia care adăposteste
paraclisul "Brâul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie in sec.
al XIX-lea.

Mănăstirea Golia, "mare minune si podoabă a orasului Iasi", inchinată
mănăstirii atonite Vatoped, a fost condusă mai ales de egumeni greci.
Intre ei, doi mitropoliti: Gherasim de Sevastia, amintit la 1761 cu
rang imediat după mitropolitul tării, si Grigorie de Irinopoleos in
sec. al XIX-lea. După arderea curtilor domnesti, in 1786, a devenit
chiar resedinta mitropolitană, Gavril Calimachi mutându-se aici, unde
a si murit.

Martora a unor evenimente de epocă, intre care aducerea cneazului
Potemkin la 1791 ale cărui "viscere" au fost ingropate in biserică,
sau slujba de inmormantare a primului domn pământean, după domnitorii
fanarioti, Ioan Sandu Sturdza la 1842, Biserica Golia e cunoscută insă
ca o biserică a "cununiilor". Această traditie a fost fixata din sec.
al XVII-lea, când Patriarul Tarigradului, Iacov, aflat in Moldova, a
oficiat cununiile domnesti ale lui Constantin Duca si Maria
Brâncoveanu in 1693 si Antioh Cantemir cu Catrina la 1696.

Căzută in ruina după secularizare (1863), mănăstirea a fost inchisă
intre 1900-1947, devenind apoi biserica parohială până in 1992, când
si-a recăpătat destinatia străveche.

Inzestrată cu multe proprietăti de-a lungul timpului, in 1822 n-a
lipsit mult să devină un centru cultural, propunerea mitropolitului
Veniamin Costachi de a se infiinta in incinta mănăstirii o scoală
nerealizându-se. Acest deziderat cultural are azi, in timpul pastoriei
I.P.S. Mitropolit Daniel, mai mari sorti de izbândă, căci astăzi
mănăstirea găzduieste [1]Institutul Cultural Misionar Trinitas,
urmărindu-se astfel o intărire a comuniunii intre traditia rugăciunii
isihaste si cultura românească.

Moldovan Ovidiu Vasile

Clasa a VI-a E

Bibliografie: http://www.golia.ro

References

1. http://www.trinitas.ro/
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.