Manifestari alergice in stomatologie

Incidenta acestor reactii in practica este greu de apreciat din mai multe motive:
- datorita naturii lor deseori pasagere, nerepetitive si fara o simptomatologie prea suparatoare fac ca pacientii sa nu se prezinte la medic. Chiar atunci cand o fac specialistul este confruntat cu un tablou clinic nespecific, care poate simula o serie de alte afectiuni inflamatorii sau dermatologice ale mucoasei, iar diagnosticul pozitiv ramane incert. Uneori numai o urmarire atenta a bolnavilor sau eventual caracterul repetitiv al simptomatologiei fac sa se ajunga in final la un diagnostic de certitudine.

CLASIFICARE
Pana in prezent in literatura exista relativ putine studii privind incidenta reactiilor alergice in sfera stomatologica. Cele existente se refera in special la reactiile alergice de contact la nivelul cavitatii bucale.Probabil din acest motiv, pentru moment, nu exista nici o clasificare si nici un punct de vedere unitar privind acest subiect.

Sunt rezultatul unui conflict imunitar general avand ca localizare gura si uneori regiunile invecinate. Prezinta aspecte clinice variate, polimorfe si au la baza mecanisme fiziopatologice atat imunitare cat si neimunitare.O parte din ele pot fi incadrate in tipurile mari de reactii de hipersensibilitate descrise de Gell si Coombs in 1975 (1) desi nu este exclusa nici posibilitatea asocierii si a unor mecanisme diferite.

1. Reactii alergice de tip anafilactic (tip I)
Presupun un contact prealabil cu antigenul, au la baza un mecanism alergic cu mediere IgE, fixarea complexelor alergen-IgE - mastocite, urmata de degranulare si eliberarea de amine vasoactive. In aceasta categorie putem intalni:

Angioedemul ca reactie de tip imediat poate fi produs de nenumarate antigene medicamentoase, alimentare, alte substante patrunse in circulatie pe cale digestiva sau parenterala. Reactia debuteaza uneori printr-o senzatie de prurit sau usturime locala, urmata de tumefactia rapida a partilor moi oro-faciale: buze planseu bucal, limba si, mai grav, laringe. Edemul este moale, difuz si prezinta in general o dispozitie simetrica. Zonele interesate pot prezenta uneori un aspect eritematos. Uneori aceasta reactie poate fi extinsa si brutala ducand la tulburari respiratorii acute. fenomenele se pot insoti de eritem si reactie urticariana a tegumentelor fetei.

Stomatita anafilactica sistemica. Denumita astfel de Eversole in 1979 (3), are la baza un mecanism fiziopatologic asemanator angioedemului cu care se asociaza uneori. In acest timp insa ea se poate asocia cu reactii urticariene cutanate sau poate aparea numai ca atare la nivelul cavitatii bucale.