Mara de Ioan Slavici - povestire

Trimis la data: 2011-06-20
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 8.86 / 10
Downloads: 3905
Autor: Vladu andreea
Dimensiune: 7kb
Voturi: 200
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
"Mara" este considerat de catre George Calinescu "aproape ca o capodopera". Dupa moartea sotului sau Barzovanu, care cat a trait a fost "mai mult carpaci decat cizmar", Mara a ramasa singura continua sa isi petreaca viata in Lipova alaturi de cei 2 copii: Persida si Trica "saracutii de ei".Mara nu este saraca: are 3 ciorapi cu bani stransi din precupetie, tinuti la capul patului.Persida este dusa la Manastirea Radna si lasata in grija Maicii Aegidia sa o creasca si educe ca mai tarziu sa fie petita de un preot, iar Trica este dat ucenic la Bogeoaca, starostele cojocarilor din Lipova.Persida este admirata si de teologul roman Codreanu candidat la preotie si de Natl, fiul macelarului Hubarmant.
Tatal lui Codreanu a cerut "marea cu sarea". Persida se va casatori cu Natl, casatorie oficiata de Codreanu ajuns preot. Parintii sunt potrivnici casatoriei celor 2 si acestia pleaca la Viena. Reintorsi la Lipova, deschid un birt condus de Persida( certat cu parintii, Natl trandaveste si isi bate nevasta). Nasterea copilului imblanzeste parintii iar la scurta vreme, Bambi, fiul nelegitim al lui Hubar, isi omoara tatal.

Trica, ucenic si calfa la Bogeoaca, nu vrea sa devina ginerele acestuia si nu cade in mreajele sotiei cojocarului. Intrucat Mara nu doreste sa plateasca serviciul militar, Trica pleaca pe frontul din Italia unde este ranit. La intoarcere, Bogeoaca il numeste maestru cojocar in aceasi zi in care Natl devine maestrul macelar.

Mediul in care actioneaza eroii lui Slavici se situeaza in lumea targurilor transilvanene, Lipova, Radna, legate intre ele de podul de pe Mures arendat de Mara.Slavici este un artist a scrierilor cu o remarcabila stiinta a detaliului( targul de toamna de la Arad, cap 10)

In centrul actiunii sta Mara, figura femeii energice si interprinzatoare pentru copii ei.Perseverenta si iscusinta sunt legate de contextul social in care traieste eroina, in care banul e mare putere " el deschide toate usile si strica toate legile". Principiul dupa care se conduce Mara este formulat in cuvintele adresate fiului ei:" Eu nu pot, eu am" ceea ce inseamna : eu pot fiindca am.

Setea de a agonisi bani o impinge pe Mara la acte uneori discutabile din punct de vedere etic dar eroina nu ajunge la o descompunere morala ca Ghita, eroul din nuvela "Moara cu noroc" ; de exemplu cand vine la Pesida ce urma sa nasca, Mara fuge acasa pentru ca uitase usile deschide si "trainita din perete" (unde avea ciorapii) nu era acoperita. La botezul copilului Persidei, ofera din zestrea fetei 8.000 de florin pe care considera ca e bine sa ii pastreze totr ea pentru administrare.

Banii nu distrug sentimentul matern: duiosia si intelegerea fata de Persida si Trica sunt prezente pe tot parcursul romanului. Cand Trica ajunge maestru cojocar , la petrecerea organizata cu acest prilej, Mara "umbla mandra si usoara, oarecum pe zburate si vorbea rar si apasat ca o imparateasa".

La botez Hubar cere ca cel mic sa fie botezat la catolici si Mara cedeaza argumentand "oameni suntem toti" trezind recunostinta Persidei pentru toleranta de care da dovada Mara."Proportia de zgarcenie si afectiune materna, de hotarare barbateasca si de sentiment e facuta cu o arta deosebita". G. Toparceanu.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.