Marea problema a chestiunii rurale - problema sociala

Trimis la data: 2010-09-25
Materia: Sociologie
Nivel: Facultate
Pagini: 10
Nota: 7.73 / 10
Downloads: 0
Autor: Nadlac Sabina
Dimensiune: 24kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Din cele pana acum aratate s-a putut constata ca tarile noastre au avut de facut si de rezolvat o serie de grave probleme "geopolitice", centrate in ultima vreme in jurul "chestiunii orientale" provocata de dezagregarea Imperiului Otoman. Era de fapt o continuare a unui mai vechi curent de "Drang nach Osten" -, adica de inaintare pe toate planurile, materiale si spirituale a tarilor din Apusul Europei spre partile ei rasaritene. Ce apare insa ca fenomen nou, este seria de covarsitoare influente exercitate de catre sistemul social capitalist, nascut in Apusul Europei, avand multiple consecinte, politice, economice si culturale, determinand tarile rasaritene sa se trudeasca a obtine o "modernizare" a formelor de viata.
In capitolul de fata analizam pe acei ganditori autohtoni care au teoretizat problema "oborarii" ramasitelor "feudale" care caracterizau inca la inceputul veacului trecut situatia taranimii noastre, datoare cu dijma si claca fata de o boierime latifundiara, exploatatoare din toate punctele de vedere a resurselor economice ale tarii. Lupta sociala dintre aceasta taranime aservita si clasa boiereasca, poarta numele conventional de "chestiune taraneasca" (sau "rurala").

Va fi deci vorba in primul rand de ganditorii revolutiei din 1848 cei dintai fiind impotriva "Regulamentelor Organice" care consfinteau starea de aservire taraneasca in forme devenite insuportabile. Pentru a intelege insa valoarea teoretica a gandirii teoretice "pasoptiste" e necesar sa lamurim mai intai caracterele specifice ale chestiunii taranesti, printr-o scurta schitare a istoriei ei. In ce ne priveste, o vom lega de problema celui de "al doilea servaj", pe care ulterior o vom urmari pana la formele ei ultime, ale "neoiobagiei".

1) Problema sociala a celui de "al doilea servaj"
Existenta problemei sociale a unui "al doilea servaj" a fost pusa mai intai de F. Engels in cateva scrisori catre Karl Marx, datate din 1882, in care semnala un episod paradoxal al istoriei capitalismului, care, in loc sa ia nastere in sanul feudalismului, depasindu-l, dimpotriva il provoaca, pe calea unui impact al pietei capitaliste, silind tarile de la Est de Elba sa introduca servajul in dauna unei taranimi pana atunci ramasa libera, sau sa inaspreasca servajul, acolo unde, precum in Germania Centrala, el se afla in curs de disparitie.

Aceasta introducere a servajului (sau inasprire a lui) a avut loc pretutindeni, in toate tarile din rasaritul si centrul Europei, incepand de pe la sfarsitul veacului al XVI-lea si a fost numit "al doilea" pentru a-l deosebi de "cel dintai", adica de servajul feudal clasic, occidental, al carui declin incepuse inca din veacul al XIII-lea. De aceasta problema s-a ocupat ulterior si Lenin, studiind ceea ce a numit a fi "calea prusaca de patrundere a capitalismului in agricultura", centrand problema pe constituirea unor "domenii muncite in claca", ca mod de producere a unor cereale-marfa cerute de piata capitalista.

- Au urmat apoi o serie destul de lunga de cercetatori germani, sovietici, maghiari, austrieci, polonezi, printre care si polonezul Jerzy Topolski (1965) care a elaborat o intreaga teorie a "refeudalizarii" Europei ca fenomen general al intregului continent, urmat de Witold Kula (1970) care a propus chiar un "model" teoretic - explicativ al "domeniilor muncite in claca", a asa-numitelor Folwarcuri poloneze.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.