Marile teorii sociologice ale secolului XX

Trimis la data: 2009-06-03
Materia: Sociologie
Nivel: Facultate
Pagini: 7
Nota: 7.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Valeria Tataru
Dimensiune: 18kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Fiecare epoca isi are sociologia ei. Secolul al XlX-lea poate fi considerat fie "secolul colectivitatilor sociale" (care se manifesta in cadrul evenimentelor politice - apare "sociologia ordinii, a solidaritatii" - Ex. aparitia "psihologiei multimii" a lui Le Bon), fie "secolul natiunilor "( apare "sociologia tipurilor sociale de popoare" - cercetarile scolii lui le Play). Secolul al XlX-lea se incheie cu o descoperire noua: "societatea de masa".
Din momentul in care au iesit pe scena istoriei, masele au cerut "redeinirea regulilor jocului", pretinzand un rol si pentru ele. Din aceasta pretentie noua s-a ivit necesitatea redefinirii pozitiei si rolului elitelor in istorie. A aparut astfel o sociologie a elitelor si primele dezbateri teoretice in chestiunea maselor si a violentei in istorie. Apare sociologia lui Pareto, a lui Max Weber (cu studiile sale despre legitimitatea elitelor), a lui Marx.

Aceasta sumara trecere in revista nu vizeaza sa ofere o panorama a sociologiei clasice care se constituie treptat la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului XX, ci sa evidentieze marea diversitate a conceptiilor privitoare la sociologie, acest nou domeniu al cunoasterii dominante in aceasta perioada de intemeiere.
Sociologia secolului XX s-a remarcat prin acelasi caracter heteroclit, nereusind sa concilieze diversele proiecte formulate de pionierii sociologiei.

Dupa marile teorii sociologice asupra societatii si a actiunii sociale, elaborate de Durkheim, Marx, Pareto, Weber, interesul pentru elaborarea unei sociologii ca sinteza teoretica generala si istorica a societatilor a scazut. In consecinta, obiectul sociologiei nu mai este societatea ca realitate istorica, ci sistemul social. In aceste conditii, pe primul plan al cercetarilor sociologice, teoretice si aplicative trec alte teme, precum:

Deoarece sociologia americana s-a remarcat, la inceputul secolului XX, prin predilectia pentru anchetele empirice deseori fragmentate si fara o baza teoretica solida, a parut intrebarea fireasca daca si in ce masura puteau sa contribuie la intemeierea unei stiinte veritabile. De asemenea, dorinta de a crea un cadru analitic integrator a determinat aparitia unor noi productii teoretice, in anii '30, in special sub umbrela (egida) functionalismului.

Desi acest curent sociologic se inspira din teoriile clasice ale parintilor intemeietori ai disciplinei, el se desprinde totusi de filosofiile evolutioniste ale istoriei ce caracterizau teoriile mai sus mentionate. Alte surse de inspiratie pentru analiza functionalista le constituie antropologia, pe de o parte, si sociologia europeana (mai ales, organicismul lui Spencer), pe de alta parte.Ca si alte teorii de baza din stiintele sociale, si functionalismul are propria sa istorie, parinti intemeietori si curentele sale derivate... Astfel, se disting trei forme de functionalism
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.