Marocul - o veritabila explozie a simturilor

Litoralul mediteranean si atlantic, piscurile inzapezite ale Atlasului, creasta Rifului cu vestitele sale paduri de cedri, ineditul oazelor presahariene, varietatea florei si faunei, pitorescul oraselor prefigureaza un atragator itinerar turistic ce ofera vizitatorului imagini sugestive asupra frumusetii tarii si a transformarilor prin care trece Marocul.

Marturiile milenarei civilizatii si insemnul noului, apar aproape pretutindeni. Dar, inainte de toate, in capitalele imperiale ,FEZ, MARRAKECH, MEKNES, RABAT,nume cu adanci rezonante in istoria Marocului.
FEZ ,fondat in secolul al IX-lea, este un important centru cultural si religios al occidentului musulman. Oras al culturii si al credintei, pastrator al comorilor de arta islamica, el adaposteste Moscheea Al Karaouine, cel mai reprezentativ monument de arta islamica din nordul Africii, nu numai pentru vechimea sa de unsprezece secole si pentru dimensiunile sale gigantice, ci mai ales pentru stilul arhitectural si neasemuitele sale decoratii interioare. Moscheea este sediul renumitei universitati musulmane si al bibliotecii, celebra pentru manuscrisele sale de mare valoare, veritabil tezaur al culturii islamice.

MARRAKECH, perla Sudului, orasul muzeu, capitala imensului imperiu al dinastiilor almohada ( secolele XII – XIII ) si saadina (secolele XVI – XVII) reprezinta orasul din inima unei imense paduri de palmieri. Toate drumurile duc la cunoscuta piata Djemaa El Fna. Muzicieni, dansatori, vraci, notari publici, povestitori, vanzatori de suc de portocale proaspat sau alune grilate, toti exista acolo impreuna intr-un spectacol multicolor care sfideaza imaginatia. Iar aerul este umplut de mirosurile de carne de oaie la gratar , couscous, harira, prajituri cu miere si de menta.

Piata Djemaa El Fna este de fapt centrul orasului. Tot in piata asta e si cea mai mare moschee a orasului. Deci locul e un fel de Piata Revolutiei, dar inconjurata de tarabe, de bazaruri si de restaurante fara pretentii. In piata sunt multe grupulete de oameni care atrag turistii, serpi cobra care danseaza pe muzica fluierului, oameni care au apa rece de vanzare, ce este tinuta in piele de capra, si sunt imbracati in haine pline de clopopotei ce fac o galagie de nedescris... Apoi sunt ghicitoarele de tarot precum si femeile care fac tatuaje cu hena pe mana sau picior (hena e o planta ce "scrie" negru sau rosu intens).

MEKNES, orasul ce va intrerupe traditia istorica a succesiunii celor doua capitale (FEZ si MARRAKECH) odata cu urcarea pe tron a tanarului suveran Moulay Ismail (a doua jumatate a secolului al XVII-lea ) caruia ii datoreaza maretia si renumele. Cu eforturi neobosite si vointa de neclintit, el si-a asumat obiectivul de a transorma acest oras intr-o capitala demna de imaginea sa. Palate, moschei, fantani, terase, gradini, asezaminte si magazine au fost construite fara odihna de-a lungul unei perioade de 50 de ani pentru a umple giganticul spatiu continut intre zidurile protectoare.

Se impune prin portile sale monumentale, care se dechid dand acces la minunile acestui oras. Bab-al-Mansour, poarta principala si cea mai frumoasa din Maroc, ne conduce spre imensul misuar (loc de plimbare si reculegere) unde domina mausoleul lui Moulay Ismail. Printre palatele si monumentele existente se numara si Palatul Jamai, fosta resedinta a vizirului, acum caminul Muzeului Artelor Marocane, cu bogata sa colectie de portelan, covoarele autentice lucrate manual, sculpturile in lemn si bijuteriile sale.

Se mai afla aici si culoarea fascinanta si variata a vietii cotidiene, care poate fi observata in felul in care un negustor dintr-o kissaria isi infasoara in jurul capului o piesa de bumbac albastru, sau intr-o scena coplesitoare de targuiala in Bab Jedid, sau doar contempland figura concentrata a unui sculptor intr-o bratara de argint, sau, din nou, a unui artizan pictand pe lemn.

Zona rurala din jurul Meknes-ului este, de asemenea, o incantare; ochiul e atras de maslinii care lenevesc in pace si se misca usor in adierea vantului, acolo unde Volubilis, vechiul oras roman a existat mai mult de 2000 de ani. Zona rurala este dominata de privelistea catre Muntele Zerhoun, acolo unde se afla orasul sfant Moulay Idriss, orasul acoperisurilor verzi.

RABAT, frumoasa capitala a Marocului din zilele noastre, este centrul politic, cultural, si administrativ al tarii. Rabatul, ridicat in interiorul unor fortificatii ce apartin secolului al XII-lea, intruneste azi multe atribute ale civilizatiei moderne. Noile si variatele edificii, importantele obiective economice, pitorescul bazarelor, Turnul Hassan – de la inaltimea caruia se deschide intreaga panorama a orasului pana departe spre Sale – Mausoleul „ Mahomed al V-lea” (chintesenta a stilului arhitectonic marocan, capodopera a artei islamice) constituie, in ansamblu, o adevarata sinteza a traditionalului si modernului, a trecutului indepartat si a prezentului creator.

Dar Marocul mai are inca o capitala si anume CASABLANCA, „capitala economica” a tarii. Cu o populatie ce depaseste doua milioane de locuitori, Casablanca, unul dintre cele mai mari porturi ale Africii la Atlantic, se afla la originea principalelor mutatii ale Marocului contemporan. Intreaga sa activitate industriala, comerciala si financiara reflecta, in esenta, liniile directoare ale dezvoltarii tarii. Acest orasul impodobit cu palmieri, poseda numeroase edificii moderne si in stilul traditional arab, o bogata retea de plaje si faleze, cel mai mare acvariu din Africa,precum si „sukurile” animate in pitoreasca Medina. Principalul monument si obiectiv turistic este Moscheea HASSAN II de o arhitectura impresionanta, iar ca marime este pe locul doi dupa Mecca. Jumatate este amplasata chiar deasupra Oceanului, iar valurile se indreapta grabite si sfioase spre zidurile inferioare ale constructiei.

In Maroc exista, insa, si alte orase si centre puternic ancorate in viata economica, politica si culturala a tarii. Nu mai putin incarcate de istorie si legenda sunt TANGERUL – unul din cele mai vechi orase din lume, poarta maritima a Marocului, renumit centru turistic, loc al unor frecvente conferinte si colocvii internationale si al festivalurilor cinematografice sau AGADIRUL – statiune balneara, oras nou, reconstruit in intregime in urma cutremurului din februarie 1960, care a ingropat in cateva secunde cinci secole de existenta umana. VOLUBILIS, TETOUAN, OUJDA, MOHAMMEDIA, SAFI, KHOURIBGA, TAROUDANT, TIZNIT, NADOR, TOURIST,
JERADA – iata numele altor catorva centre urbane ce pastreaza numeroase marturii ale trecutului si aprind noi torte ale civilizatiei pe harta tarii.

Unicitatea unei culturi poate fi usor identificata in simbolurile Marocului, cu semnificatiile ei distincte (in lumea arabǎ nu se oferǎ un cadou cand intalnesti pe cineva pentru prima oarǎ. Poate fi interpretat ca o mitǎ. Nu trebuie lǎsata impresia ca se asteaptǎ oferirea cadoului atunci cand partenerul este singur.)
Legea islamului –Shari’ah –are o puternica influenta asupra vietii adeptilor acestei religii. Aceasta se observa cu pregnanta in cele cinci rugaciuni zilnice, postul in sfanta luna a Ramadanului si pelerinajul la Mecca . Islamismul propaga onestitatea, virtutea adevarului, respectul fatǎ de dreptul altuia, moderatia, sacrificiul si munca asiduǎ. Islamismul sustine atreprenoriatul, descurajand totusi actiunile care ar putea fi interpretate ca exploatarea altora.
Un alt element important al credintei musulmane il constituie faptul cǎ ceea ce se intamplǎ, bun sau rau, se datoreaza vointei divine si este dinainte scris.

Aceastǎ credintǎ fatalistǎ restrictioneazǎ incercarea de a aduce modificari in tarile musulmane. Cuvantul “islam” este infinitivul in arabǎ al cuvantului “supus”. Cei cinci piloni ai islamului sau datoriile marocanului sunt: credinta(recitarea crezului), rugaciunea, postul, milostenia (pomana) si pelerinajul la Mecca.
Rugaciunea zilnicǎ este numitǎ SALAT si este consideratǎ “firul direct cu Dumnezeu” . De remarcat cǎ nu existǎ o autoritate ierarhicǎ in Islamism, si nici la preoti, rugaciunile fiind conduse de o persoanǎ care cunoaste Coranul.

Postul, numit Ramadan, este de o lunǎ de zile si se interzice sǎ se manance, sǎ se bea si sǎ se fumeze pana la asfintitul soarelui. Bolnavii si femeile gravide nu postesc in aceastǎ perioadǎ, ci mai tarziu un numǎr de zile egal cu cele nepostite. Postul presupune cǎ-l intelegi pe cel infometat. In timpul Ramadanului productia se reduce deoarece mahomedanii mananca noaptea si se odihnesc mai putin decat in restul anului.