Matei Timforea

Trimis la data: 2004-05-12 Materia: Arte plastice Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 713
Autor: Sorin Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Spiritul de observaţie puternic, umorul sfătos şi sănătos al ţăranului român, fantezia bogată, au făcut din Matei Purcariu, zis Ţimforea, cea mai interesantă personalitate din rândurile iconarilor Ţării Oltului. S-a născut în 1836, în satul Cârţişoara, la poalele muntelui Bâlea din masivul Făgăraşului. Era fiul ţăranului iobag Ion Purcariu, despre care se spune că ar fi pictat şi el pe sticlă. Porecla de Ţimforea şi-a dobândit-o Matei, după moartea tatălui său, când pentru consăteni a devenit fiul Floarei – Matei sin Florii – cele două cuvinte contopindu-se şi rotunjindu-se cu timpul în Ţimforea.

Prin 1965 unii oameni din sat îţi mai aminteau de el ca fiind un om mic de statură, urât la înfăţişare, beteag, şi către bătrâneţe, guşat - dar cu suflet drept şi cinstit. Purta părul lăsat în plete lungi pe umăr. Fiindcă era şi şchiop, neputând să lucreze la câmp, s-a dedicat unei munci sedentare, către care avea înclinaţie: pictura pe sticlă.

Nimic nu dovedeşte că ar fi fost ucenicul lui Savu Moga; mai tânăr cu 20 de ani, e firesc să fi copiat unele teme ale acestuia, ştiind că satul lui Moga, Arpaş, se găsea la doar 3 km de Cârţişoara. Însă Ţimforea, neputând să meargă să-şi vândă icoanele prin târguri, având concurenţa lui Moga, a rămas sărac toată viaţa.

Faptul că infirmitatea îl împiedica să muncească precum toţi ţăranii, îi dădea timp să-i observe mai bine pe alţii, să-i studieze; sărăcia i-a creat anumite resentimente şi i-a dezvoltat un ascuţit simţ al dreptăţii, sentiment care se manifestă mai ales în scenele Judecăţii de Apoi. Observaţiile asupra semenilor le destina mai ales icoanelor, decât să le împărtăşească consătenilor care, din cauza sărăciei, nu-l vor fi luat în seamă.

Pasionatului “povestitor” nu-i scapă nici un amănunt, ţinând la exactitatea celor înfăţişate pentru a le prezenta cât mai veridic. Renumele i l-au creat Judecăţile de Apoi, în care se afirmă ca un fin observator al moravurilor, însuşirilor şi păcatelor lumii din preajma sa, prin zeci şi chiar sute de personaje. Povestirea cu atât de multe amănunte supineşte scrisul şi cititul care, în trecut, au fost apanajul claselor privilegiate. Icoanele narative ale lui Ţimforea se adresau unei pături scoiale care în marea sa majoritate nu ştia să citească, nici să scrie, dar care înţelegea limbajul clar din pildele şi scenele biblice înfăţişate.

Icoanele lui Ţimforea sunt valoroase şi din punct de vedere etnografic, prin bogăţia de elemente împrumutate din viaţa satului. În afara Judecăţii de Apoi, Matei şi-a desfăşurat talentul într-o multitudine de teme: Patimile Domnului şi alte scene din ciclul cristologic (Naşterea, Înmormântarea, Iisus Pantocreator, Iisus cu viţa de vie); sfinţii “protectori” Nicolae, Haralambie, Teodor Tiron, Gheorghe şi Ilie, precum şi sfinţii “onomastice” cu Paraschiva, Constantin şi Elena, Petru şi Pavel.

Îndepărtându-se cu naivitate şi curaj de la erminii Matei introduce elemente de peisaj, având un caracter mai mult sau mai puţin local. De exemplu: într-o “Naştere” decorul îl formează o stâncă cu cascadă, ca aceea de pe muntele Bâlea,Chipul Maicii Domnului jalnice, repetat de mai multe ori cu mici variante, este desenat cu multă gingăşie şi candoare.

Trăsăturile sunt fin cnturate şi îndepărtează fireasca grsvitate şi expresie a durerii din acest chip care comunică o linişte supremă, serafică şi deplina împăcare cu sine. Personajul, aşezat pe fond alb sau bleu-gri, este împodobit cu lujere, cu ramuri înflorite, atât de caracterisitce lui Matei, cu îngeri ca element decorativ sau un minuscul Dumnezeu binecuvântând.

Dacă icoanele lui Savu Moga se recomandă ca lucrări de pictură prpriu-zisă, cele ale lui Matei Ţimforea aparţin ilustraţiei, prin dominanţa graficii, care dă icoanleor sale aspectul unuoi desen colorat. Culoarea are mai mult rostul de a separa planurile, folosită mai puţin pentru expresivitate.

Caracterul grafic al icoanelor lui Matei se manifestă şi în completarea tuturor spaţiilor goale cu elemente florale. Ramura înflorită este un semn distinctiv al lui Matei: o tijă lungă întreruptă din loc în loc de flori rotundem alternate de frunze dispuse simetric. Personajele nu sunt dispuse pe fonduri liniştite, ca la Moga, ci susţinute de elemente decorative.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.