Materii prime pentru fabricarea produselor ceramice si a cimentului

Trimis la data: 2006-01-27 Materia: Chimie Nivel: Liceu Pagini: 19 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Nicoleta cluceru Dimensiune: 792kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Silicaţii provin din magma topită. La solidificarea acesteia s-au separat mai întâi silicaţii mai săraci în dioxid de siliciu (SiO2), cum sunt ortosilicaţii, apoi s-au depus silicaţii cu un conţinut mai mare de dioxid de siliciu (feldspaţii şi mica) şi, în sfârşit, a rămas bioxidul de siliciu pur sau cuarţul. Silicaţii nu au culoare caracteristică. Mulţi sunt transparenţi sau translucizi, duri sau greu fuzibili, cu luciu sticlos şi un aspect pietros, prin care se disting de alte minerale.

Materii prime pentru fabricarea produselor ceramice si a cimentului

Silicaţii provin din magma topită. La solidificarea acesteia s-au separat mai întâi silicaţii mai săraci în dioxid de siliciu (SiO2), cum sunt ortosilicaţii, apoi s-au depus silicaţii cu un conţinut mai mare de dioxid de siliciu (feldspaţii şi mica) şi, în sfârşit, a rămas bioxidul de siliciu pur sau cuarţul.

Silicaţii nu au culoare caracteristică. Mulţi sunt transparenţi sau translucizi, duri sau greu fuzibili, cu luciu sticlos şi un aspect pietros, prin care se disting de alte minerale. Analiza chimică arată că, în afară de siliciu şi de oxigen, elementul cel mai frecvent din silicaţii naturali este aluminiul, după care urmează: magneziu, fier, calciu, sodiu, potasiu şi altele mai rar întâlnite. Nu lipseşte nici hidrogenul sub formă de grupe OH sau H2O.

Formulele chimice ale silicaţilor, aşa cum rezultă din analize, nu pot fi interpretate în mod simplu. De multe ori nu se disting la prima vedere anioni şi cationi, ca în sărurile celorlalţi acizi anorganici sau în sărurile duble de felul alaunilor. Se presupunea încă de mult că silicaţii derivă de la acizii polisilicici cu structură complicată, dar această structură nu s-a putut stabili prin metode clasice, pentru că acizii polisilicici nu se pot obţine în stare liberă şi nici ionii lor nu există în soluţie, silicaţii fiind insolubili; prin descompunere cu acizi se obţine numai bioxid de siliciu hidratat. Reţelele complicate ale silicaţilor nu pot exista decât în stare solidă.

Stabilirea structurii silicaţilor a devenit posibilă numai prin metoda razelor X şi reprezintă un succes spectaculos al acestei metode. Astfel s-a recunoscut că silicaţii pot fi consideraţi ca fiind alcătuiţi din cationi şi anioni, la fel cu toate sărurile. Anionii au în multe cazuri structuri complicate, de cele mai multe ori macromo¬leculare.

TALCUL
Talcul este un silicat hidratat de magneziu: Mg3Si4O10(OH)2 sau H2Mg3(SiO3)4. Mai poate conţine, procentual: FeO 1.8%, MnO 1.5% şi ZnO 6.0%. Este lamelar, solzos moale şi cu luciu gras. Are diverse culori: alb, alb-argintiu, gri, verde-deschis, maroniu. Cristalizează în sistem monoclinic, mai rar ortorombic. Are o duritate de 1-1.5 pe scara Mohs, o densitate relativă de 2.7-2.8 şi clivează foarte uşor.

Talcul este un mineral foarte comun şi se găseşte în şisturi cristaline împreună cu serpentinita, dolomita etc. Se găseşte şi în roci metamorfice, în forme granulare sau foliare, ca steatita, piatra de săpun etc. Datorită rezistenţei la temperatură, talcul a fost folosit din cele mai vechi timpuri la producerea ceramicii şi porţelanului – a fost numit şi piatră de porţelan. Astăzi este folosit la fabricarea săpunului, lubrifianţilor, coloranţilor, cretei de croitorie, în cosme¬tică şi dermatologie.

Aspectul talcului privit la microscop este redat în figura 1.a şi 1.b; structura sa cristalină este prezentată în figura 1.c. Mica este un termen cu care sunt denumite un grup de minerale care formează cristale în sistem monoclinic, fiind carac¬terizate printr-un clivaj perfect care permite separarea ei în foi foarte subţiri şi, uneori, elastice.
Mica este formată din silicaţi complecşi de aluminiu, cu o culoare diversă, în funcţie de impurităţi. Mica are o duritatea între 2 şi 4 pe scara Mohs şi o densitate relativă între 2.7 şi 3.2.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.