Mecanisme pentru roboti care se deplaseaza

Noţiunea a fost introdusă de americanul J.E.Steele în 1960 (provine din cuplarea noţiunilor de biologie şi electronică), pentru a desemna cercetările de cibernetică orientate în special spre studiul simulării mecanice a unor funcţii caracteristice organismelor.

Bionica a fost definită ca ştiinţa care studiază funcţiile organismelor vii şi simularea prin mijloace tehnice a acestor funcţii. Printre obiectivele cercetării bionice actuale, o atenţie specială este acordată:
- studiului sistemului nervos conceput ca reţea hipercomplexă de senzori;
- studiului organelor senzoriale;
- studiului organelor efectoare.

Studiul organelor efectoare şi al proceselor de transmitere a comenzilor către organele efectoare reprezintă o parte esenţială a bionicii. Soluţiile existente în natura vie în acest domeniu sunt extrem de diverse şi ingenioase.Studiul şi imitarea lor este de o inestimabilă utilitate în circumstanţe nenumărate. Ca exemple tipice pot fi citate cele ale construcţiei manipulatoarelor automate şi ale pedipulatoarelor automate.

Aşa cum se ştie, mecanismul este un sistem mecanic în care corpurile materiale rezistente componente, între care există legături mobile, îşi pot schimba sub acţiunea forţelor poziţia relativă, în mod determinat, pentru îndeplinirea unor funcţii necesare (transmiterea puterii
mecanice, a forţelor, a mişcărilor, ghidarea corpurilor etc.).

Biomecanismul este acel sistem mecanic întâlnit în organismele vii, care are caracteristici comune cu mecanismul definit anterior.
Mecanismul bionic reprezintă acele mecanisme care modelează structura şi funcţiile biomecanismelor. Acesta se mai poate defini ca fiind mecanism echivalent biomecanismului ă9ş.

Biomecanismul este mecanismul existent în biosisteme. Mecanismul bionic este mecanismul care modelează structura şi funcţiile biomecanismului.
Devin astfel, interesante, biomecanismele care realizează performanţe deosebite. Între acestea, biomecanismele care realizează locomoţia prin salt se caracterizează prin:
- deplasarea rapidă;
- consum energetic minim;
- echilibrare dinamică;
- prezintă componente care realizează recul elastic.