Memoria, gandirea, reprezentarea si corelatii

Memoria, gandirea, reprezentarea si corelatii - Problemele cele mai controversate, pe care acestia le-au analizat sunt :
- Cum memoreaza creierul informatii?
- Pot oamenii sa isi imbunatateasca memoria?
- Care este capacitatea memoriei?

Memoria, gandirea, reprezentarea si corelatii - Memoria este un subiect controversat pentru acuratetea ei. Un martor ocular la o crima poate juca un rol crucial in determinarea vinovatiei unui suspect. Oricum psihologii sustin ca oamenii nu isi aduc aminte lucrurile exact cum s-au intamplat, sau ca cateodata oamenii isi pot aminti lucruri care nu s-au intamplat.

Memoria este un proces psihic de reflectare a experientei anterioare prin fixarea (intiparirea si pastrarea), recunoasterea si reproducerea imaginilor senzoriale, ideilor, starilor afective sau miscarilor din trecut. Procesele memorie se desfasoara atat in legatura cu reflectarea senzoriala cat si in legatura cu procesele de gandire si de limbaj, la unii oameni predominand memoria senzorial-intuitiva,la altii cea verbal-abstracta.

Recunoasterea si reproducerea,ca procese ale memoriei sunt conditionate de procesul fixarii,al memorarii.Memorarea poate fi intentionata (voluntara)sau neintentionata(involuntara).Recunoasterea se realizeaza in prezenta stimulilor senzoriali sau verbali care au actinonat si anterior, in vreme ce reproducerea se realizeaza in lipsa acestor stimuli.

De aceea,in general recunoasterea se realizeaza mai lesne decat reproducerea.Fenomenul invers memorarii este uitarea,care se manifesta prin incapacitatea de a reproduce sau de a recunoaste,iar uneori prin reproducere sau recunoastere eronata.Se pot diferentia memrarea logica si memoria mecanica,dar specifica pentru om este memorarea logica,bazata pe intelegerea celor memorate.

Din punct de vedere neurofiziologic memoria poate fi explicata intre altele prin plasticitatea mare a sistemului nervos si in special a emisferelor cerebrale,prin urma excitatiilor din scoarta cerebrala dupa ce stimuli au incetat sa actioneze prin fixarea legaturilor conditionate care sunt cu atat mai consolidate cu cat asocierile au fost repetate mai mult.In desfasurarea memoriei intervin diferite tipuri de de asociatii:asociatia prin contiguitate in spatiu si timp,asociatia prin asemanare si cea prin contrast.Caracteristice pentru memoria umana sunt mai ales asociatiile logice,bazate indeosebi pe relatiile de cazualitate.

Cu privire la formele memoriei,cei mai multi psihologi disting intre:
- memorie de foarte scurta durata(memoria senzoriala)
- memoria de scurta durata
- memorie de lunga durata.

1. Memoria senzoriala consta in parcurgerea drumului de catre excitatia provocata de organele de simt pana la nivelulcortextului,drum a carui durata este intre 0.20-0.30sec. Se refera la scurta inertie a simularii.

2. Memoria de scurta durata consta in fixarea unei parti din simularile senzoriale, care se pastreaza ca imagine la acest nivel, pana la 18 sec.Caracteristica sa este limitarea ca volum di durata a conservari.

3. Memoria de lunga durata (nelimitata) presupune o persistenta foarte mare a informatiei. Se ajunge la acets tip de memorie prin mijlocirea memoriei de scurta durata,prin repetitii, asociatii, incarcatura emotionala, intelegere, legaturi logice. Continuitatea se manifetsta prin prelucrarea informatiei la nivel cognitiv, semantic (intervenind gandirea si limbajul). Memoria de lunga durata nu este unitara.Se pot distinge memoria episodica si memoria semantica.

4. Memoria episodica se refera la evenimente traite personal de un subiect,fiind alcatuita din fapte si intamplari localizabile in spatiu si timp.

5. Memoria semantica este alcatuita din fapte,idei,concepte cu referire la ceea ce este general,opuse singularului, individuaalului. Imaginea lui Mos Craciun cu sacul cu daruri langa pomul de iarna impreuna cu familia,este o imagine personala spre deosebire de termenii generali fara nici o conotatie specifica de ``Mos Craciun`` si ``pom de iarna.