Memoria umana

Trimis la data: 2006-02-21 Materia: Psihologie Nivel: Facultate Pagini: 13 Nota: / 10 Downloads: 1500
Autor: Grigore Manea Dimensiune: 535kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Memoria defineşte dimensiunea temporală a organizării noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal – trecut, prezent, viitor. Graţie memoriei, fiinţa noastră psihică, EU-l, dobândeşte continuitatea identităţii în timp. Fără dimensiunea mnezică, am trăi numai prezentul clipei, am fi în permanenţă puşi în faţa unor situaţii noi, pentru care nu am dispune de nici un fel de experienţă elaborată, de nici un procedeu de abordare şi rezolvare, ne-am zbate permanent în jocul încercărilor şi erorilor, adaptarea devenind, practic, imposibilă.

Funcţia memoriei devine, aşadar, o condiţie bazală indispensabilă a existenţei şi adaptării optime, a unităţii temporale a personalităţii noastre. Ea se datorează plasticităţii creierului – proprietatea de a-şi modifica starea internă sub influenţa stimulilor externi – şi capacităţii lui de înregistrare, păstrare şi reactualizare a „urmelor” acestor stimuli.

Memoria umană a cunoscut o amplă dezvoltare istorică, în cursul căreia şi-a restructurat atât schema de funcţionare internă, prin trecerea de la forme imediate la forme mediate (prin limbaj şi procedee mnemotehnice de natură logică), cât şi aria de cuprindere, ajungând să înregistreze şi să conserve informaţii despre toate genurile de fenomene şi evenimente, precum şi întreaga gmă de experienţe, accesibile la nivel individual şi comunitar.

Latura remarcabilă a evoluţiei memoriei umane constă în diferenţierea şi individualizarea capacităţii reactualizării, care permite valorificarea propriu-zisă a informaţiei şi experienţei stocate, şi desfăşurarea unor activităţi mintale autonome, în care trecutul se leagă de prezent, iar prezentul de viitor. La om, memoria nu este concentrată şi localizată într-un singur bloc, ci este distribuită mecanismelor care realizează funcţiile şi actele psihocomportamentale specifice.

Aşadar, spre deosebire de computer, creierul uman posedă nu doar un singur bloc memorativ, ci mai multe, între care există conexiuni bilaterale. Între modul de funcţionare a memoriei şi modul de funcţionare al percepţiei, reprezentării şi gândirii există o condiţionare reciprocă profundă: dereglarea verigii memorative determină tulburări serioase în desfăşurarea proceselor pe care le susţine (percepţie sau gândire), iar dereglări la nivelul procesului specific afectează funcţionarea bazei lui memorative.

Memoria se caracterizează prin câteva trăsături esenţiale, care îi sunt imprimate de integrarea ei în structura proceselor şi activităţilor specifice. Memoria este activă, selectivă, contextuală, mijlocită, organizată logic şi sistemic. În investigarea şi evaluarea nivelului de dezvoltare şi eficienţă al memoriei se iau în considerare următorii parametri: volumul, trăinicia, fidelitatea, completitudinea, promptitudinea. După diverse criterii, memoria poate fi clasificată şi pot fi delimitate mai multe forme ale acesteia.

Astfel, după prezenţa sau absenţa intenţiei, scopului şi controlului voluntar în procesele de engramare, păstrare şi reactualizare, delimităm memoria involuntară şi memoria voluntară. După gradul de înţelegere al celor memorate, memoria poate fi mecanică sau logică. După modalitatea informaţională preferenţială, s-au identificat memoria imagistic-intuitivă şi memoria verbal-simbolică. În fine, după criteriul timpului, se delimitează: memoria senzorială, memoria de scurtă durată şi memoria de lungă durată.

2.Cadrul teoretic general
Memoria umana reprezintă un sistem extrem de complex, modul lui de organizare si de funcţionare fiind înca o temă de dispută între oamenii de ştiinţă.

Majoritatea psihologilor admit existenta celor doua tipuri de memorie : semantică si episodică. Pentru memoria episodică conceptul descriptiv central este cel de naratiune . Memoria episodică este prin excelenţă memoria naraţiunilor personale sau colective, naraţiuni care dau un caracter specific informaţiilor evocate în cadrul acesteia:
a) organizare prin asociere /înlanţuire cronologică;
b) localizare spaţio-temporală a episoadelor narate.

Cei mai multi analişti definesc memoria autobiografică ca pe un concept separat având caracteristici specifice diferite de cele ale memoriei episodice căreia îi aparţine.Astfel, P. Piolino et colab. (2000, pp. 45 - 46) cred ca memoria autobiografică reprezintă un ansamblu de informaţii si de amintiri particulare ale unui individ, acumulate începând din prima copilărie si care îi permit construirea unui sentiment de identitate si de continuitate.

Wheeler et al. (1997, p. 123) considera că memoria autobiografică trebuie sa fie asociată cu capacitatea de a retrăi evenimentele specifice, traite personal, situate în timp şi spaţiu şi recuperate împreună cu detalii fenomenologice (gânduri, sentimente, percepţii).

Pentru U. Neisser (1986, p. 14) memoria autobiografică consta în experienţele personale ale evenimentelor trăite de catre individ iar Baddeley (1992) definea memoria autobiografică drept capacitatea de a recupera experienţe traite în care sinele este obiectul cunoasterii. M. A Conway si D. C. Rubin (1993, p. 103) cred ca memoria autobiografică este memoria despre evenimentele propriei vieţi.

Nu exista înca o opinie unanimă în definirea memoriei autobiografice, unii autori punând un semn de echivalenţa între memoria autobiografică şi memoria episodică altii considerând cele doua instanţe ca fiind doua sisteme într-o oarecare măsura diferite, dar cu unele suprapuneri parţiale, în timp ce alţii definesc aceeaşi memorie autobiografică în termenii relaţiei sale cu sinele.

Memoria autobiografică mai este definita ca acea componentă a memoriei episodice care conţine informaţiile despre evenimentele /întâmplările propriei vieţi, informaţii cărora le sunt asociate contexte spaţio-temporale specifice .

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.